La nici jumătate de ceas de Bacău, în cetatea Romanului, în anii de episcopat de la mijlocul veacului al XVII-lea, Sfântul Dosoftei avea să ofere culturii române câteva din creațiile sale devenite revelatorii pentru noi, între care se află și „Psaltirea în versuri”. Episcop al acestor meleaguri, deschizător al drumului limbii române către altarul bisericii, ierarh cu înaltă conștiință ortodoxă, Sfântul Dosoftei va fi pomenit de Biserica noastră în ziua de 13 decembrie.
Dimitrie Barilă, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei, s-a născut la 26 octombrie 1624 la Suceava și a murit la 13 decembrie 1693 la Zolkiew, în Polonia. A învățat la Iași, probabil la Colegiul întemeiat în 1640 la mănăstirea „Sf. Trei lerarhi”, apoi la școala Frăției ortodoxe din Lvov, unde a făcut studii umaniste. Cunoștea limba elenă, latina, slavona și polonă. Datorită relațiilor sale cu patriarhul Moscovei și cu Nicolae Milescu, aflat acolo, a adus din Rusia un teasc de tipografie, cu care a tipărit la Mitropolia din Iași, în românește, principalele cărți liturgice, unele traduse de el însuși. La Roman, în vremea episcopatului, a tălmăcit și pregătit pentru tipar „Psaltirea în versuri”, opera sa de căpetenie, fiind, și prin aceasta, unul dintre ierarhii care au promovat introducerea limbii române în biserică. Călugărit la Probota sub numele Dosoftei, a fost ales episcop la Huși (1658 – 1660) și Roman (1660 – 1671), apoi mitropolit al Moldovei (1671-1674 și 1675 – 1686). În toamna anului 1686, datorită evenimentelor politice din acea vreme, a fost dus în Polonia de regele Jan Sobieski, unde a rămas până la sfârșitul vieții. A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, fiind primul poet național, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală și din cea istorică în româneşte, primul traducător al cărților de slujbă în românește în Moldova, primul cărturar român care a copiat documente și inscripții, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică și care a contribuit la formarea limbii literare românești.
Lasă un răspuns