Eminescu, scos din clișee, la Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu” din Bacău

Anunțat printr-un titlu șablon, „Sub steaua Eminescu!”, evenimentul organizat joi, 15 ianuarie 2014, de către și la Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu” din Bacău la împlinirea a 164 de ani de la nașterea poetului, s-a dovedit a fi, în mod paradoxal, unul ieșit de sub pecetea clișeelor.

Din programul manifestării – prin care s-a marcat și Ziua Culturii Naționale – un program de asmenea clișeizat, au făcut parte discursuri la temă și recitaluri lirico-muzicale, întrerupte, după șablon desigur, de aplauze și intervenția moderatorului pentru prezentarea următorului moment. Totuși, rezultatul a fost neașteptat. Iar ceea ce au scos din tipare evenimentul au fost atât conținutul discursurilor, cât și expresivitatea și ineditul abordării liricii eminesciene de către doi actori ai Teatrului Municipal Bacovia. Invitați ai manifestării au fost prof. univ. dr. Ștefan Munteanu, eminescolog recunoscut de altfel, și conf. univ. dr. Ioan Dănilă, primul aducând în atenția publicului (neașteptat de „pestriț” și numeros) o lucrare de importanță culturală și istorică, dar prea puțin cunoscută, al doilea, vorbind despre „cultura locală, ca parte a culturii naționale”.

Astfel, prof. univ. dr. Ștefan Munteanu a vorbit, la 164 de ani de la nașterea lui Eminescu, și despre împlinirea a „120 de ani de la realizarea primei teze de doctorat dedicată vieții și operei lui Eminescu”, lucrare despre care există în literatura de specialitate destul de puține referiri, dar despre care se poate afirma, a apreciat eminescologul băcăuan, că are un merit aparte. Teza s-a dovedit a fi scrisă la numai cinci ani după moartea poetului și aparține lui Elie Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925 – 1939) și prim ministru al României în perioada februarie 1938 – martie 1939. „Am descoperit în cercetările mele – a spus eminescologul băcăuan – că teza a fost susținută public în 1895, dar depusă la secretariatul Universității, la sfârșitul anului 1894, adică acum 120 de ani. Teza a fost redactată în limba maghiară și susținută în Budapesta, în fața unei comisii de profesori maghiari, vă dați seama de grija autorului – a ținut să sublinieze Munteanu -, de a masca naționalismul lui Eminescu. Ulterior, a fost tradusă și în limba română”.

Dincolo de orice, apreciază porf. univ. dr. Ștefan Munteanu, lucrarea are o valoare aparte, prin aceea că „a venit atunci, să îndrepte o mare greșeală, cea a canonicului Alexandru Grama, cel care a publicat studiul critic la adresa lui Mihai Eminescu, fără a-și asuma la acel moment textele, și care fără argumente, l-a desființat pe Eminescu”. Comunicarea universitarului băcăuan a fost continuată de conf. univ. dr. Ioan Dănilă cu un discurs menit a readuce publicul, brusc, la timpul prezent, vorbind despre ruine de case memoriale și rezistențe de ani, aproape inexplicabile, din partea autorităților locale și centrale cu privire la reabilitarea lor. Manifestarea s-a încheiat cu recitalul lirico-muzical din opera lui Eminescu și a poetei Veronica Micle susținut de actorii Valentin Braniște și Alina Neagu Vasilica de la Teatrul Municipal „Bacovia”, acompaniați la pian de prof. Dragoș Lungu de la Colegiul Național „George Apostu” din Bacău, urmat de vernisajul expoziției „Mari Artiști Români” cu lucrări din colecția particulară băcăuană.