Unde e Putere e Totul

O declarație a fostului consilier prezidențial Gabriel Berca, ex-ministru, ex-secretar general al unui important partid, ex-prefect de Bacău și ce fel de „ex” o mai fi fost, l-a indignat pe un fan al noului Partid Mișcarea Populară, prescurtat PMP, în care tocmai s-a înscris și concitadinul nostru. Domnul Berca a dezvăluit că, în aceste zile, „se poartă negocieri cu trei consilieri județeni și cu zece primari de comune din județul Bacău” pentru a adera la noul partid. Nimic nou sub Soare! S-a văzut și la alții și chiar la case mai mari. Însuși domnul Berca este un voiajor prin câteva partide, după ce a intrat vârtos în politică alături de fostul PUR.

Pe indignatul fan al Mișcării Populare îl deranjează mai puțin ceea ce este deja istorie. „Ceva nu-mi place… – scria el într-un comentariu la un articol de presă în care apărea declarația cunoscutului politician. «Se poartă negocieri». Negocieri pentru ce anume? Dacă nu schimbă tabăra din convingere și din dorința sinceră de a face ceva pentru țară, mai bine să stea unde sunt.”

Scurt, pe doi. Ce să negocieze primarii? Mai binele comunității, șansa de a fi băgați în seamă primii dacă PMP-ul intră la guvernare, să facă și ei câte cvea în comună, fie și vreun ștrand sau stadion din deal în vale, să vadă poprul că ei sunt vrednici, săi mai aleagă și data viitoare? Să negocieze prețul trădării actualului partid din care fac parte?

Să nu mai umble traseiștii politici cu cioara vopsită, pentru că noi știm deja că e cioară, nu mierlă, cum o prezintă ei. De vreo douăzeci de ani am tot văzut asemenea cuc armenesc adus la târg de vânzare ca pe vremea lui Nică al lui Ștefan al Petrei. Nu fac politică, nici nu prea comentez faptele politicienilor. Dar cunosc destui asemenea oameni, unii mi-au fost elevi, alții cred că îmi mai sunt prieteni. Pe unii i-am văzut urcând ba într-o barcă, ba în alta. Nu i-am chestionat, nu i-am apostrofat serios, nu i-am certat – mai pe românește. Treaba lor! Eu îmi văd de singurul lucru pe care știu să-l fac în politică, adică să votez. Și nu am scăpat niciun prilej până acum.

Desigur, în atâția ani mi-am dat seama că uneori am votat prost, că m-am bucurat inutil când unii sau alții au obținut vitoria. Am înțeles că în politică vorba „pleacă ai noștri, vin ai noștri” e la putere, iar un folkist ajuns politician o spune chiar pe șleau: „Noi rămânem tot ca proștii!”. Atunci, ce să ne mai strofocăm de pasul făcut din nou de unii primari de la un partid la altul? Așa, nepriceput cum sunt în ale politicii, parcă tot m-aș încumeta să fac o listă cu primarii care ar trece la Mișcarea Populară. Pe unii îi știu chiar oameni cu principii, iar unul dintre acestea ar putea fi „Dacă vrei să realizezi ceva, să fii mereu acolo unde simți că se naște Puterea”. Și, iată, unii cred că partidul lui Băsescu, al lui Udrea, Boc și Falcă (pentru a nu le mai adăuga și pe fetele președintelui, care au înființat Mișcarea Populară ca un simplu ONG), chiar este ovulul în care se va zămisli noua Putere.
Iar unde e Putere, e Totul.