Băcăuanii au ajuns la 515 milioane de lei datorii.
Băcăuanii care au credite bancare au încheiat anul 2013 pe un trend în scădere, timp de trei luni la rând, și au ajuns datori cu numai 515 milioane de lei. Decembrie a pus capac unui an zbuciumat pe această piață, în care șarpele retanțelor bancare s-a ondulat copios. Când sus, când mai jos, datoriile neachitate au parcă un trend bun, dar începutul anului ar putea veni cu o nouă sincopă, așa cum se întâmplă, de regulă, după Sărbători. De luat în seamă este, însă, o propunere a Guvernului prin care persoanele fizice care au restanțe la bănci ar putea primi un ajutor de la stat. Ratele ar putea fi reduse, astfel, la jumătate, pe o perioadă de doi ani, celor care nu au venituri mai mari de 1.600 de lei. Condiția e ca restanțele să nu fie mai vechi de 90 de zile, iar rata să nu depășească 1.000 de lei.
Decembrie a fost, deci, a treia lună în care restanțele bancare ale băcăuanilor au scăzut. După atingerea unui nou record istoric la acest capitol, în septembrie, restanțele au ajuns, la final de an, la numai 515 de miloane de lei, față de 579 de milioane cu o lună înainte și față de 513 milioane în iulie. Scăderea a fost cu aproape 20,5 milioane de lei.
Și economiile au fost mai mici, tot la sfârșit de an, comparativ cu noiembrie, și au ajuns la 7,5 miliarde de lei, foarte aproape de un record al tuturor timpurilor, înregistrat în luna septembrie 2012 – așa cum rezultă din situația făcută publică de Banca Națională a României.
Volumul total al creditelor solicitate băncilor a crescut, dar la sfârșitul anuluii a rămas tot pe aproape de 4 miliarde de lei, mai mic cu peste 7 milioane de lei față de luna noiembrie. Băcăuanii au solicitat băncilor credite în lei de peste 2,2 miliarde de lei, iar în valută la echivalentul a 1,76 de miliarde de lei. În schimb, disponibilitățile la vedere, depozitele pe termen și depozitele rambursabile după notificare și altele sunt în valoare de peste 7,5 miliarde de lei. Cel mai mare volum al creditelor, fie în lei, fie în valută, este cel al creditelor curente, aflate în preluare sau rambursare. Creditele restante rămân, în continuare, mai mici decât economiile, dar de 13,65 de ori mai mari decât cele din luna octombrie 2008 (adică față de începutul crizei economice), când au ajuns la numai 37,7 milioane de lei. Este de înțeles că rezidenții au cel mai mare volum de credite, de aproape 1,77 de miliarde de lei, pe când nerezidenții stau aproape de 1,80 de milioane de lei.
Cresc împrumuturile pentru locuințe
Problema cea mare rămân, în continuare, și pe piața băcăuană creditele pentru consum ale populației, de aproape 414 de milioane de lei în ambele tipuri de valută, în timp ce pentru locuințe s-au cerut 483 de milioane de lei, iar pentru alte scopuri doar aproape 6 milioane (în creștere față de luna noiembrie). Cel mai mare volum de credite apare, însă, în contul agenților economici, adică peste 855 de milioane de lei, în moneda națională sau echivalentul în valute.
La capitolul disponibilități, putem vorbi de economii importante și în cazul firmelor și al instituțiilor. Acestea aveau în cont depozite în valoare de peste 49 de milioane de lei, dar în scădere față de luna noiembrie. Populația deținea însă ponderea, ca de obicei, la sfârșitul lunii noiembrie suma fiind de peste 889 de milioane de lei (în ușoară creștere).
Ajutor sau ElectoRata?
Intenția de acum a Guvernului de a pune umărul la plata ratelor bancare este văzută diferit de analiștii fenomenului, unii considerănd că aceasta este doar un „Program mită pentru națiune”, o metodă folosită de-a lungul ultimilor 25 de ani de toate guvernele, în perioade electorale. De aceea, intenția a și fost supranumită „ElectoRata”. În replică, Guvernul spune că statul nu va plăti, practic, nimic, dar banii rămași la populație se vor regăsi în creșterea consumului și la impulsionarea producției.
În regiunea Nord-Est, ponderea restanțelor în totalul creditelor contractate de populație și firme era, la sfârșitul anului 2013, cea mai mare în Suceava (21,8%), urmată de Neamț (16,5%), Botoșani (15%), Bacău (13%), Iași (11,8%) și Vaslui (10,2%).
Lasă un răspuns