Consilierii locali și județeni din Bacău sunt adevătare monumente ale cumințeniei, dacă prin acest termen se poate descrie lipsa de inițiativă și combativitate în ședințele de Consiliu Local și Consiliu Județean. Cifrele inactivității apar în primul raport de activitate al consilierilor locali și județeni din municipiul și județul Bacău, lansat de organizația neguvernamentală Romanian Youth Movement for Democracy (RYMD).
Perioada de desfășurare a monitorizării activității aleșilor băcăuani cuprinde întregul mandat curent, între iunie 2012 și decembrie 2014, pentru Consiliul Local și Consiliul Județean Bacău. În ceea ce privește metodologia de monitorizare, autorii raportului au utilizat rapoartele anuale de activitate publicate pe site-ul primăriei și al Consiliului Județean Bacău, proiectele de hotărâre iniţiate de fiecare consilier, luările de cuvânt în cadrul şedinţelor, numărul de ședințe în care au luat cuvântul, prezenţa sau întâlnirile pe care le-au organizat cu cetățenii.
„Acest raport a plecat de la atât de evidenta nevoie a cetățenilor de a fi informați cu privire la activitatea concretă a reprezentanților politici desemnați să ia decizii în numele lor. Astfel, raportul de monitorizare își propune să facă cunoscute în rândul cetățenilor municipiului și județului Bacău, activitatea și rezultatele reprezentanților politici din Consiliul Local, Consiliul Județean și Parlament. Principalul obiectiv urmărit în analiza noastră a fost facilitarea accesului cetățenilor băcăuani la informațiile relevante despre activitatea desfășurată în mod concret de aleșii băcăuani.”, arată Marian Dămoc, președinte RYMD, într-un comunicat de presă.
Principala concluzie: consilierii locali din Bacău sunt inactivi și tăcuți
Din totalul celor 397 de proiecte de hotărâre propuse în mandatul curent analizate în prezentul raport, doar 42 (10,5%) au fost inițiate de consilierii locali, restul aparținând primarului sau viceprimarilor. Un număr de 11 consilieri au semnat ca inițiatori cel puțin un proiect de hotărâre, cei mai activi fiind consilierii Ilie Bîrzu și Neculai Nechita cu câte 9 proiecte, George Bogatu (5 proiecte), Elena Cosma (4 proiecte) și Ștefan Stanciu (3 proiecte).
În ceea ce privește numărul mediu de luări de cuvânt ale consilierilor locali în cadrul ședințelor ordinare și extraordinare, numărul mediu de intervenții ale unui ales a fost de 28. Cei mai activi în privința acestor intervenții au fost cei trei consilieri locali ai UNPR (aleși din partea PER), aceștia având o medie de 92 de luări de cuvât, Adică 1,4 luări de cuvânt pe ședință. Cei mai implicați în discuțiile din cadrul ședințelor din plenul Consiliului Local au fost reprezentații UNPR (ex. PER) Cristinel Manolache și Daniel Dragoș Ștefan, aceștia însumând 35% din totalul celor 761 de luări de cuvânt.
Conform raportului RYMD, cei doi au fost urmați de Vasile Drăgușanu (PDL) cu 68 de luări de cuvânt (9% din total), Ilie Bîrzu (53 / 7% din total) și Maria Raluca Năstase (PDL), cu 38 luări de cuvânt (5% din total). Se constată astfel că primii cinci consilieri locali au intervenit în timpul discuțiilor asupra proiectelor de hotărâre de interes local în 56% din totalul luărilor de cuvânt.
Zero inițiative din partea consilierilor județeni
În „parlamentul” județean, consilierii nu au inițiat niciun proiect de hotărâre, toate cele 441 de documente aflate în dezbatere în perioada monitorizată fiind semnate de vicepreședinți sau președintele instituției.
La capitolul luări de cuvânt, se arată în raport, trei consilieri – Ichim Mihai (PNL), Petrică Mihăilă (PDL) și Vasile Cautiș (PSD) – au vorbit în plen mai mult decât toți ceilalți la un loc, cele 342 de intervenții pe care cei trei le-au înregistrat reprezentând 52% din totalul celor 646 de luări de cuvânt monitorizate. Spre deosebire de aceștia, consilierii județeni Gheorghe Belceanu, Ionel Gabriel Bostan, Carmen Dima, Codruț Enache, Gabriel Grițcu, Eugen Ganea, Vasile Isvoran, Sorin Șova și Vasile Manolache nu au înregistrat nici o luare de cuvânt.
Profilul general al unui consilier județean în mandatul curent. Calculând media activității, se constată că un ales județean nu a inițiat nici un proiect de hotărâre, a luat cuvântul, în total, de 13 ori în timpul celor 32 de ședințe ordinare și extraordinare, a avut o prezență de 92% la lucrările din plen și a depus raportul anual de activitate obligatoriu în doar 30% dintre cazuri.
În concluzie: nu-și cunosc atribuțiile
Concluziile generale ale raportului relevă faptul consilierii locali și județeni nu cunosc sau nu respectă o bună parte din atribuțiile ce le revin, conform prevederilor legale. Câteva exemple privind aceste neîndepliniri ale obligațiilor prezente în Legea nr. 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleşilor locali fac referire la obligativitatea comisiilor de specialitate de a obliga un raport anual de activitate, acesta neputând însă fi găsit pe pagina de internet a primăriei sau a Consiliului Județean.
De asemenea, niciunul dintre consilierii locali nu au transmis informații referitoare la organizarea periodică, „cel puțin o dată pe trimestru”, a unor întâlniri cu cetățenii Bacăului în care să acorde audiențe și să prezinte ulterior în CL o informare privind problemele ridicate la întâlnire, conform cerințelor aceleiași legi.
Cât privește implicarea consilierilor locali și județeni în promovarea unor proiecte de hotărâre, observăm că o foarte mică parte din totalul inițiativelor le aparțin acestora. În cazul Consiliului Local, din totalul celor 397 de proiecte de hotărâre propuse în mandatul curent și analizate în prezentul raport, doar 39 (9,8%) au fost inițiate de consilierii locali, restul aparținând primarului sau viceprimarilor. Un număr de 11 consilieri au semnat ca inițiatori cel puțin un proiect de hotărâre, cei mai activi fiind consilierii Ilie Bîrzu (10 proiecte), Neculai Neculai (8 proiecte), George Bogatu (5 proiecte), Elena Cosma (3 proiecte) și Ștefan Stanciu (3 proiecte).
Consilierii județeni nu au depus nici măcar un proiect de hotărâre, o explicație asupra acestui fenomen fiind absolut necesară întrucât întreaga funcționare a instituției are de suferit din cauza slabei implicări a tuturor decidenților, mai afirmă autorii raportului RYMD.
gh. a zis
Consilieri fosilizati, salariul le merge, pozitia lor sociala e în vârful piramidei, restul nu mai conteaza pentru ei. Gritcu ar avea subiecte de pus in discutie, mediul e domeniul lui dar acum nu cred ca-l mai intereseaza, s-a fosilizat si el.
Florin Petrea a zis
Nu cred ca din interiorul partidului PNL vreun consilier va avea curaj sa-l contreze pe domn primar sau sa vina cu alte pareri proprii. Ar incalca disciplina si interesul de partid ca in zicala „taci din gura si fa-te mic.” Idem si in PSD cu care formeaza inca la Bacau impreuna USL