Proprietarii terenurilor ce se află pe traseul șoselei de centură a Bacăului sunt revoltați de prețurile pe care le oferă CNADR. Oamenii susțin că prețul pe metrul pătrat oferit de stat este o bătaie de joc, ajungând să fie de câteva ori mai mic decât cel al pieței.
Unii proprietari de terenuri au făcut deja demersuri oficiale, adresându-se instituțiilor statului pentru a obține drepturile ce li se cuvin, însă fără niciun succes. Oamenii sunt nemulțumiți că pe lângă sumele mici pe care le vor obține de la stat, vor mai cheltui bani și pentru avocați pentru a putea obține un drept al lor.
„De ce trebuie să ajungem la judecată cu ei, să mai cheltuim bani și pe avocați (bani pe care nu-i avem) când ei ar putea să ne acorde de la început valoarea de pe piață a locuinței pe care o demolează. Am trei copii și nu știu dacă o să le mai pot oferi un viitor frumos și stabil așa cum îl aveam”, ne-a declarat Geanina P., din comuna Letea Veche.
Aceasta ne-a arătat că deține două loturi de teren, în intravilan și extravilan, care însumează 2270mp, pentru care a primit decizie de expropiere. CNADR i-a oferit 25.000 de lei, deși pe unul din terenuri are și casa în care locuiește. La un simplu calcul, statul român i-a oferit 11 lei pe metrul pătrat, în condițiile în care există și o casă pe terenul respectiv. Prețurile la terenuri din zonă, fără locuințe, ajung și la 30 de lei pe metrul pătrat în extravilan și la 60-70 de lei pentru intravilan.
„Ne-am adresat autorităților, însă fără succes. Am apelat chiar și la Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), însă totul se reduce la instanțele de judecată”, a mai declarat Geanina P.
Acesta este doar unul dintre sutele de cazuri. În total, CNADR are peste 1500 de dosare de expropiere în curs, în comunele Nicolae Bălcescu, Letea Veche, Săuceşti, Hemeiuş, Iţeşti, Sărata și Luizi Călugăra. Suprafața totală pe care statul trebuie să o expropieze este de 1,6 milioane de metri pătrați, iar valoarea totală a despăgubirilor este, fără a lua în calcul procesele ce vor urma, de 7.5 milioane de lei.
Daca tot facem referire zilnic la practica UE care este situatia in alte parti?
Ne poate spune cineva cum se procedeaza in astfel de cazuri de interes public?
Sunt convins ca exista multi localnici nevoiasi care au acolo agoniseala de o viata dar oare nu sunt si niste proprietari de ultima ora care au avut informatii concrete despre traseul respectiv si acestia incep sa devina vocali?
Din moment ce exista si rechini imobiliari pe „traseu” inseamna (din pacate pentru ceilalti!) ca CNADR procedeaza corect. Dealtfel, oricat le-ar da, ei tot vor spune ca „e bataie de joc”… (statul fiind un sac fara fund care ar putea sa le dea si lor o mica subventie) .