Sărăcie lucie lîngă vila lui Gheorghiu-Dej din Scutaru

• la doar 37 de ani, Dorina Vasilache are deja 15 copii

În satul Scutaru, comuna Mănăstirea Cașin, o familie cu 15 copii supraviețuiește doar din alocația primită pentru 10 dintre ei. Cei 17 membri ai familiei locuiesc într-un grajd părăsit, amplasat în vîrf de munte, acolo unde urșii vin frecvent pînă la ușa locuinței. Pentru că acești oameni nevoiași au primit în dar o văcuță, din partea unei asociații umanitare norvegiene, primarul localității nu le-a mai acordat ajutorul social prevăzut de Legea venitului minim garantat. Însă oamenii spun că vaca dă foarte puțin lapte. În schimb, nu departe de locuința acestei familii se află o vilă construită de Gheorghe Gheorghiu-Dej și unde au poposit, de-a lungul anilor, pentru cîte o partidă de vînătoare Nicolae Ceaușeșcu, Adrian Năstase și alți demnitari. Ca un paradox, unul dintre simbolurile puterii și bogăției de altădată, vagonul de lux cu care erau transportați Ceaușescu și Gheorghiu-Dej zace acum dezmembrat în curtea celor 15 copii, care l-au transformat în obiect de joacă.

Mămăliga, hrana de bază

Dorina Vasilache are doar 37 de ani și a reușit performanța să aducă pe lume 15 copii, dintre care patru au fost născuți acasă. Fata mai mare, Mihaela, are 19 ani, iar mezinul, Răzvan, va împlini doi ani în luna iunie. Femeia a ajuns acum capul familiei, întrucît soțul ei, Gheorghe Vasilache, de 43 de ani, a suferit de curînd o operație de ulcer și nu s-a refăcut complet. Familia Vasilache locuiește și acum în satul Scutaru, deși localitatea a fost părăsită de majoritatea sătenilor. Drept locuință, firma la care a lucrat Gheorghe Vasilache le-a permis celor 17 suflete să locuiască într-un imobil în care a funcționat o crescătorie de vaci și de porci. Membrii familiei și-au amenajat prin forțe proprii cîteva camere în fostul grajd și își duc viața de azi pe mîine în această locuință improvizată.

Cei 15 copii sînt crescuți cu greu de soții Vasilache, în condițiile în care venitul total al familiei este de numai două milioane lei lunar. Banii provin din alocațiile a 10 dintre copii, șase care merg la școală și patru care au vîrste mai mici de șase ani. Dorina Vasilache spune că le este din ce în ce mai greu să se descurce cu acești bani, care ajung doar pentru mămăliga zilnică și mai rar pentru cartofi sau fasole. „Mai avem noroc de urzicile și bureții care cresc în pădure – povestește femeia. Ciorba de zi cu zi o gătesc într-o oală mare, de 15 litri, dar în ultimul timp nu prea mai avem ce pune în ea. Laptele pe care îl dă văcuța primită cadou este atît de puțin, încît abia dacă ajunge cîte un păhăruț de 50 grame pentru fiecare copil. Acesta este împărțit cu mare atenție, pentru a ajunge la toți”. Alte alimente ajung foarte rar pe masa copiilor, pîinea fiind un produs de lux, pe care aceștia îl văd din an în Paști. Atunci cînd primesc alocațiile, oamenii sînt nevoiți să se deplaseze în comuna Mănăstirea Cașin sau în municipiul Onești, de unde pot cumpăra produse mai ieftine. Gheorghe Vasilache spune că a încercat să cultive cîteva legume în grădină, dar urșii au venit mereu și au stricat culturile. „Au mîncat tot porumbul și tot ceea ce am cultivat, cu excepția bostanilor, de care urșii nu s-au atins – povestește bărbatul. Sîntem izolați aici, în mijlocul pădurii, iar urșii vin chiar și pînă în curte, de unde sînt alungați de lătratul cîinilor. Iarna se aud frecvent haitele de lupi, de care ne temem foarte mult, mai ales că una dintre fetele noastre merge la școala din comună, aflată la peste 7 kilometri depărtare. Ne descurcăm și noi cum putem, prin propriile noastre puteri”.

Ceaiuri în loc de medicamente

Treburile din gospodărie sînt făcute în special de Dorina și fata mai mare, cea de 19 ani. Pregătirea hranei și spălatul rufelor răpesc foarte mult din timpul acestora, iar consumurile sînt și ele mari: la o singură spălare a hăinuțelor este nevoie de cel puțin o cutie cu detergent, iar săpunul nu este nici el la îndemîna familiei, fiind obținut tot contra cost. Dorina Vasilache spune că nu avea, pînă de curînd, probleme mari cu îmbrăcămintea, care se transfera de la copii mai mari către cei mai mici, dar acum nici hăinuțele nu mai ajung pentru toți. Atunci cînd copiii se îmbolnăvesc, ei sînt tratați în special cu ceaiuri, întrucît nici nu poate fi vorba ca puținii bani să fie cheltuiți pe medicamente. În schimb, oamenii sînt gospodari și curați. Ei și-au văruit casa, păstrează curățenia în camerele improvizate, iar igiena corporală a copiilor este satisfăcătoare: apa este încălzită pe sobă, iar aceștia sînt îmbăiați pe rînd, unul cîte unul, într-o balie suficient de mare. Băieții mai mari încearcă și ei să cîștige ceva bănuți, cărînd lemne cu ajutorul unei căruțe trase de doi cai, cumpărați la un preț mic de la firma la care a lucrat tatăl lor. Însă clienții sînt greu de găsit, căci în sat mai locuiesc doar vreo 20 de familii, iar cu puținii bani cîștigați sînt hrănite și întreținute și animalele, vaca și cei doi cai.

Nici un sprijin din partea Primăriei

Primăria comunei Mănăstirea Cașin a ținut cont de animalele aflate în curtea familiei Vasilache și i-a suspendat ajutorul social, fapt pe care Dorina Vasilache nu și-l poate explica. „Am depus toate actele necesare la Primărie, dar ajutorul cuvenit nu l-am primit decît în februarie și în octombrie 2002, cîte un milion de lei. De atunci nu am mai văzut nici un ban, pe motiv că nu sînt fonduri și că avem animale. Am mai fost ajutați de norvegieni, dar de trei ani nu au mai venit pe la noi”, ne-a mai povestit femeia. Puținii oameni care au mai rămas în satul Scutaru nu pot ajuta cu nimic familia Vasilache, ei înșiși trăind sub pragul sărăciei.

Ca și cum necazurile nu au fost de ajuns, familia se confruntă cu o perspectivă și mai sumbră. Școala din sat, la care învață doar opt elevi, dintre care cinci sînt copiii familiei Vasilache, ar putea fi desființată. Acest lucru ar însemna pierderea alocației pentru cinci copii, care nu vor mai avea unde să învețe, distanța pînă în comuna Mănăstirea Cașin fiind prea mare. Mai mult, este posibil ca, într-un viitor apropiat, să fie demolată și locuința familiei. „Dacă se va întîmpla așa ceva, îi bag pe copii în casă și să o dărîme pe ei”, spune Gheorghe Vasilache. (Daniel GORUN)