Punct final în Războiul Camerelor de Comerț

„Camerele de comerț au fost scindate dintotdeauna”, crede Doru Simovici, președintele Camerei Bacău

• într-un interviu acordat Ziarului de Bacău, Doru Simovici afirmă că acum nu mai apără nimeni interesele oamenilor de afaceri • „Dacă nu se ține cont de părerea patronilor, ne vom zbate în continuare în această mocirlă”, afirmă Simovici • președintele CCIA Bacău crede că vinovați de situația creată sînt președinții camerelor de comerț

Sistemul camerelor de comerț din România s-a spart săptămîna trecută în mai multe bucăți: Camera de Comerț a Capitalei și 11 camere teritoriale independente. La mijlocul săptămînii trecute, 30 de președinți de camere au semnat declarații de adeziune la Camera de Comerț și Industrie a României și a municipiului București (CCIRB), condusă de George Cojocaru. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Bacău, reprezentată de președintele Doru Simovici, nu se află printre semnatari. Simovici spune că nu este normală afilierea la o cameră teritorială, cum este CCIRB. Printr-o hotărîre de Guvern, CCIRB are statut de cameră teritorială și nu națională. Despre războiul din sistemul cameral și problemele iscate de lipsa unei camere naționale, ne-a vorbit Doru Simovici, într-un interviu acordat la finele săptămînii trecute.

Reporter: Domnule președinte, nu vă aflați printre semnatarii adeziunilor la CCIRB. Atitudinea dumneavostră și a reprezentanților celorlalte zece camere teritoriale „rebele” consfințește o sciziune în sistemul cameral?

Doru Simovici: Camerele de comerț au fost scindate dintotdeauna, nu e chiar o noutate. Prima întîlnire de separare a Camerei României de cea a municipiului București a fost încă în 1991, la Timișoara. Atunci nu s-a realizat separarea, din cauza celor de la București, care au spus că asta ar crea probleme de imagine a sistemului.

Timp de 11 ani, această intenție nu a mai ieșit în evidență, dar în urmă cu aproape un an camerele teritoriale au votat separarea.

Da, pe 12 iulie 2002. La Adunarea Generală de atunci a CCIRB am fost singurul care am votat împotriva lui Cojocaru, cu repercusiunile de rigoare. Tot în acea zi, a fost ales Mihail Vlasov în funcția de vicepreședinte, care avea ca prim punct în program separarea Camerei României de a Bucureștiului. Această prevedere a fost confirmată prin vot de 30 de președinți de camere teritoriale. La cîteva luni, pe 19 septembrie, Guvernul a aprobat Hotărîrea 1028, prin care se recunoaște statutul de cameră teritorială a CCIRB. Obligatoriu, din acel moment, nu mai exista cameră națională. Pe 23 septembrie, 30 de președinți ne-am întîlnit și am votat constituirea Camerei de Comerț a României. Cei de la București nu s-au împăcat cu ideea, deoarece vor să pună „capac” și peste Camera României. Au reușit să atragă de partea lor unele camere care inițial votaseră separarea. Dintre cele 30 care au semnat acum adeziuni la CCIRB, 20 dintre ele nu fac nici cît CCIA Bacău. De exemplu, Covasna are patru oameni, Neamț, nouă, Suceava, zece… Noi avem acum peste o sută de oameni, sîntem o forță, nu se poate vorbi de o cameră națională fără unele județe puternice, cum e Bacăul. Cei care au semnat adeziunile la CCIRB au fost inițial 14, iar acum sînt 30. Adeziunile sînt un nonsens principial și legal. Este o găselniță a lor, ca să demonstreze că au mulți adepți. Cei de la CCIRB au făcut o platformă-program, la care au fost falsificate, la un moment dat, niște semnături. Mie nu mi-a propus nimeni să ader, pentru că știau foarte bine că Bacăul s-ar fi opus.

De ce CCIRB nu poate, totuși, să fie cameră națională? Aveți un conflict personal cu președintele George Cojocaru?

Nu e o luptă a mea, personală. Nu am nimic cu George Cojocaru, ba chiar aș fi fost de acord să preia el conducerea Camerei Naționale, numai să susțină ideea separării de București. Camera României trebuie să facă altceva decît o cameră teritorială, trebuie să susțină mediul de afaceri Românesc. Camera Bucureștiului trebuia să fie separată și să înființeze camere teritoriale de sector, ca să poată face față cererii. Camera băcăuană are 105 angajați și județul are 14.000 de agenți economici. Bucureștiul are 200.000 de agenți economici și doar 150 de funcționari la camera de acolo. Problemele lor sînt de zece ori mai mari. Oricît ar fi de puternic, nu pot gestiona și problemele la nivel național și local. Nu au structura organizatorică adecvată. Statistic, ceva scîrțîie. Fizic, George Cojocaru nu poate face față, nu mai are timp să se ocupe de toate problemele, ceea ce duce la haos. De aceea, am susținut separarea și înființarea camerelor de sector. Nu s-a putut, pentru că unii nu mai recunosc alegerile din septembrie. În această situație, în sistemul cameral este o adevărată harababură. Cum apară Cojocaru interesele oamenilor de afaceri, cînd el a primit vrăjitoare la TIBCO? Cei mai vinovați sînt președinții de camere, care nu au înțeles misiunea organizațiilor pe care le conduc. Nu au făcut nimic nici pentru păstrarea la camere a registrelor comerțului, pentru că le e frică să nu se supere Guvernul. Acum au semnat adeziune la o cameră teritorială, ceea ce e nefiresc. La nivelul unor județe, dar nu la Bacău, unii președinți au fost sfătuiți să se apropie de Cojocaru. Ajunsesem la o bună dezvoltare, dar acum am întrerupt relațiile cu ei. Noi ne retragem în carapacea noastră, ne vedem de treabă. Plecarea Registrului nu ne-a afectat, ba chiar am mai angajat 20 de oameni, pentru că avem foarte multe activități și proiecte. Avem norocul că grupul de manageri ai Camerei se implică, iar echipa este tînără. Producem venituri într-o lună cît alte camere într-un întreg an. Acum, mai avem întîlniri bilaterale cu unele camere, cum sînt cele din Timiș, Dolj, Iași, Argeș, Vîlcea, Botoșani, Bihor, Bistrița, Satu Mare și Harghita. Nu ne-am propus să ne implicăm în lupta din interiorul camerelor. Ne axăm pe relațiile cu membrii și cu agenții economici.

Pe ce fel de acțiuni vă bazați acum?

Noi încercăm activarea perteneriatului cu asociațiile de afaceri. Chiar ieri (miercuri, 27 mai – n.n.) am avut o întîlnire cu domnul prefect Cătălin Mardare, la care fiecare președinte de asociație și-a prezentat problemele.

Care ar fi acestea?

Cea mai mare este acum noul Cod al Muncii, care are unele prevederi defavorabile oamenilor de afaceri. Patronii nu fac niciodată scandal, ei doar semnalează. Dar, dacă nu se ține cont de opinia oamenilor de afaceri, ne vom zbate în continuare în această mocirlă.

Care e principala problemă legată de trecerea registrelor comerțului de la camere la Justiție?

Trecerea Registrului la Justiție nu are nici o legătură cu ceea ce s-a întîmplat la camere. A fost doar un pretext, dar nu se constatase nici un fel de neregulă în activitatea de atunci a oficiilor Registrului Comerțului. Acum, conceptul de „Registru al Comerțului ” este dezvoltat greșit la noi. Acum, ei doar înregistrează agenții economici, dar baza de date, dacă nu o întreții, e moartă, pentru că nu intră în circuitul de afaceri. În jumătate de an, se vor vedea unele disfuncțiuni în activitatea Registrului. Asta, pentru că de asanarea mediului de afaceri nu se ocupă nimeni. Peste un timp, va apărea iar un balast de firme fantomă. Înainte, cînd Registrul era la noi, la Cameră, făceam cam 5.000 de sesizări în instanță privind nereguli ale întreprinzătorilor. Acum, nu mai face nimeni. Registrul nu o face, ceea ce va duce la proliferarea firmelor fantomă, iar celelalte instituții ale statului nu au nici o preocupare pentru aceasta. Să luăm cazul numărului oficial de agenți economici din județul Bacău. Din 25.000 de înscrisuri, 9.000 sînt pentru asociații familiale, persoane fizice autorizate, societăți cooperative și regii autonome. Din 16.000 care rămîn, doar 7.615 de firme au depus bilanțul contabil, deci au activitate, ceea ce e foarte puțin. Ar trebui să luăm exemplu altor țări. În Ungaria, au schimbat legea camerelor de comerț de vreo patru ori. Registrul comerțului nu e nici acolo la camere, dar agenții economici sînt obligați să-și declare activitatea la camerele de comerț.

Cei de la Registru au și plecat din spațiul Camerei.

După Iași, noi am fost al doilea județ unde s-a optat pentru această separare. Asta a creat o presiune asupra bugetului statului, pentru că au fost nevoiți să-și cumpere 16 calculatoare, birouri și mai au de plătit și chirie. De ce au mai plecat, dacă tot nu sînt bani la buget?

Problemele abia urmează să apară la Registrul comerțului. Îmi doresc să nu devină birocratică această instituție, dar deja decizia e greoaie la ei, pentru că se ia la București.

Ați fost sancționat de PSD, partid din care faceți parte. Acum la ce vă așteptați?

Am fost sancționat pe linie de partid, ceea ce este nefiresc. Poți să fii în partidul aflat la putere, cum e cazul meu, dar să ai alte opinii decît cele emise de Guvern. Sancțiunea a venit după ce am votat contra președintelui George Cojocaru. Atunci, nu am primit nici un telefon, nimic. Reacția a fost indirectă, pentru că cei de la București au încercat să ne anihileze și s-au apropiat de factorul politic. S-au dus la Șerban Mihăilescu, secretarul general al Guvernului și la Octav Cozmîncă, ministrul administrației publice. Li s-a spus că vrem să distrugem sistemul cameral și asta a ajuns la urechile premierului Adrian Năstase. Sancțiunea a venit la sfîrșitul lui septembrie 2002, dar n-am fost dat afară din partid. Apoi, mi s-a transmis prietenește că, la nivel central, președintele Cojocaru este agreat de Autoritate. Chiar și așa, eu am rămas pe aceeași poziție, pentru că am considerat că la mijloc a fost o neînțelegere. Cei de la Bacău mi-au dat dreptate. Acum, cu decizia de a nu adera la camera teritorială a Bucureștiului nu mă aștept la o sancțiune. Relația mea cu organizația de partid este acum decentă. (a consemnat Florin POPESCU)