Emisiunea „România, te iubesc”: Cum a reușit managerul Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti să creeze condiții occidentale

Spitalul Municipal de Urgență Moinești și prof.univ.dr Adrian Cotîrleț, managerul acestuia, au fost subiectul emisiunii România, te iubesc, difuzată duminică seara, la Pro TV, și intitulată „Noi să fim sănătoşi!”. „Exemplul perfect de bun management îl întâlnim la Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti, unul din cele mai moderne spitale din ţară”, au constatat jurnaliștii Pro TV.

În România sunt spitale de stat care concurează unităţile private, iar unul dintre cele mai moderne e la Moineşti. Acolo, managerul a ştiut ce butoane să apese ca să aducă venituri spitalului şi să atragă finanţări.

Unitatea are acum heliport, are 11 linii de gardă, aparatură modernă şi medici care s-au întors din străinătate mulțumită condiţiilor. Unii dintre cei care muncesc aici primesc salarii care ajung până la 5.000 de euro. Pacienţi din toată ţara vin să se bucure de condiţii de lux de la stat.

Spitalul Municipal de Urgență Moinești a fost construit în 1975, iar în urmă cu 20 de ani era în pragul falimentului. Existau doar 31 de doctori, dintre care 12 în pragul pensionării.

Azi e unul dintre cele mai moderne din ţară şi asta pentru că în ultimii 17 ani la cârma lui a fost un manager priceput, Prof. univ. dr. Adrian Cotîrleţ. Are 123 de doctori care primesc nivelul maxim de salarizare, iar azi unii dintre ei primesc în cont, lunar, peste 25 de mii de lei. Spitalul are 40 de secţii, tomograf, RMN, 12 linii de gardă, sistem de telemedicină, heliport, centru de cercetare şi locuinţe pentru medici.

A listat nevoile şi a cerut bani de peste tot: minister, primărie, consiliu judeţean, ONG-uri. Organizaţii din Franţa, Olanda şi Norvegia au investit aici, în renovări, peste 8 milioane de euro. A aplicat pentru fonduri europene şi s-a înscris în fiecare program derulat de Ministerul Santatii privind dotarea unităţilor sanitare. Şi în vreme ce multe spitale n-au bani de salarii, la Moineşti se fac investiţii din venituri proprii, cum e şi compartimentul de sterilizare.

N-a externalizat niciun serviciu, preferând să creeze venituri spitalului, concurând privatul.

„Am zis că dacă pot alţii, putem şi noi”, spunea managerul.

Spitalul are azi aparatură de laborator de ultimă generaţie. Mai mult, la Moineşti e singură cameră hiperbară funcţională din România.

În 2007 a obţinut aprobarea ca să devină spital de urgenţă, care i-a adus noi fonduri din bugetul Ministerului Sănătăţii. A înfiinţat noi secţii şi compartimente pentru specializări care aduc venituri importante la bugetul spitalului: neurochirurgie, recuperare medicală şi îngrijiri paleative, iar cele 414 paturi sunt ocupate tot timpul de pacienţi veniţi din toată Moldova.

În una dintre rezerve o întâlnim pe Virginia Smith care, deşi e angajată a Spitalului Judeţean Bacău, a venit să se opereze la Moineşti.

„Mă simt foarte bine, aici arată ca în Occident”, spune ea. „Aici e vorba de management şi să ştii la ce uşi să baţi”.

Doctorul Cotîrleţ face 1000 de intervenţii laparoscopice în fiecare an şi spune că a făcut din asta un brand pentru spital. A înţeles că primăria, care are în custorie spitalul, e prea săracă să finanţeze investiţii, dar a cerut autorităţilor locuinţe pentru medici. A primit 30 de garsoniere pe care le-a renovat cu banii spitalului.

Când toate lucrările erau gata şi fiecare secţie avea tot ce-i trebuie, a început recrutarea de medici tineri. Adelina Motiu este medic în compartimentul de recuperare. A studiat la Târgu Mureş şi ar fi putut să rămână acolo, dar a venit la Moineşti pentru că găsit în spital tot ce-şi dorea.

În vreme ce toate spitalele se plâng de lipsa medicilor, la Moineşti schema e acoperită integral. A reuşit să convingă cinci medici români care lucrau sau făceau stagii de pregătire în Belgia şi Franţa să vină să lucreze la el în spital.

Unul dintre tinerii medici, Dan Damian, medic de terapie intensivă, se afla la negocieri într-un spital din Blegia care-i oferise un contract de 7000 de euro lunar, când doctorul Cotîrleţ l-a chemat la discuţii.

„Condiţiile în Belgia nu erau decât cu foarte puţin mai sus decât condiţiile de aici, mă refer la aparatură”, spune el.

Doctorul Cotârleţ a înţeles că medicii romani se întorc acasă dacă au condiţii să-şi facă meseria. Nici unul n-ar vrea să plece, dacă sistemul nu i-ar alunga. Doctoriţa Cristina Nicorici încă poartă halatul Spitalului din Franţa, unde a fost cinci ani oncoloagă. N-a mai contat salariul când a văzut spitalul şi a ştiut că se poate întoarce în sfârşit acasă. (sursa: Pro TV, video aici)