Camera Deputaților a votat noile obligații privind calitatea aerului. Ce măsuri trebuie să ia statul și poluatorii

Legea privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, adoptată miercuri 7 noiembrie 2018, aliniază România la noile politici europene privind calitatea aerului, prin transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016.

Într-o declarație de presă, deputatul Claudiu Ilișanu (PSD Bacău), membru în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, a detaliat obligațiile care cad în sarcina statului și a poluatorilor.

Miercuri, 7 noiembrie 2018 a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu 260 de voturi pentru, şi o abţinere, Proiectul de Lege privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, ce are ca obiect de reglementare transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici.

În urma revizuirii Protocolului de la Gothenburg din 4 mai 2012, şi a adoptării la 18 decembrie 2013 de către Comisia Europeană a pachetului de politici privind calitatea aerului („Aer Curat“), ce a adus îmbunătăţiri legislative în domeniu, în scopul accelerării procesului de reducere a emisiilor de poluanţi atmosferici, la 14 decembrie 2016 a fost adoptată Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European şi a Consiliului prin care se modifica Directiva 2003/35/CE şi se abroga Directiva 2001/81/CE. Prin intrarea în vigoare la 17 decembrie 2016 a noii directive privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, României, ca şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene, le revenea obligaţia de transpunere în legislaţia naţională a noilor prevederi privind calitatea aerului.

Prin legea adoptată miercuri 7 noiembrie, ţara noastră îşi respectă angajamentele europene şi avansează în politicile de mediu pentru protejarea sănătăţii umane şi a ecosistemelor naturale de efectele nocive ce rezultă din emisiile de poluanţi atmosferici.

Astfel prin votarea acestui proiect legislativ, ţara noastră dă dovadă de implicare în menţinerea tendinţei europene liniare de reducere a emisiilor până în 2030, urmând să pună în aplicare un program naţional de control al poluării atmosferice.

Valorile-ţintă la nivelul cărora trebuie să fie reduse emisiile în ţara noastră, ca şi în celelalte ţări europene, pe perioada 2020-2030, sunt următoarele: emisiile de dioxid de sulf, 77% până în anul 2020, iar până în 2030 88%; emisiile de oxizi de azot, 45% până în anul 2020, respectiv 60% până în 2030; amoniacul, 13% până în anul 2020 şi 25% până în 2030; emisiile de compuşi organici volatili nemetalici, 25% până în 2020, respectiv 45% până în anul 2030; particulele fine în suspensie, 28 % până în anul 2020, şi 58% până în 2030 (compuşii organici volatili nemetalici şi particulele fine în suspensie au ca sursă principală creşterea consumului de cărbune şi biomasă, traficul urban, utilizarea solvenţilor şi depozitarea respectiv distribuirea carburanţilor, şi arderea miriştilor).

Aceste valori-ţintă presupun un efort colectiv al statului şi al operatorilor ce au ca domeniu de activitate surse de poluanţi atmosferici, aceştia fiind obligaţi să îşi conformeze activitatea la noile prevederi legislative privind calitatea aerului şi la orientările din cadrul politicilor de mediu.

Calitatea aerului este unul dintre aspectele fundamentale pentru viitorul planetei şi pentru sănătatea noastră şi a generaţiilor ce vor urma. Eficientizarea politicilor de mediu privind calitatea aerului sunt o garanţie în ceea ce priveşte atenuarea schimbărilor majore din cadrul naturii.

„O climă stabilă pe viitor şi fără prea multe fenomene naturale imprevizibile depinde doar de acţiuni responsabile şi conştiente la nivel internaţional în materie de mediu. Să fim în continuare preocupaţi de aceste aspecte ce implică sănătatea umană şi stabilitatea climatică pe viitor. Cu siguranţă astfel de legi vor duce la evaluări pozitive pe viitor iar România va contribui efectiv la atingerea standardelor europene în ceea ce priveşte calitatea aerului şi la îmbunătăţirea politicilor de mediu pentru protejarea ecosistemelor naturale, a biodiversităţii şi a sănătăţii umane”, se mai arată în decalația deputatului Claudiu Ilișanu.