Autostrada Iași – Bacău – Brașov – Făgăraș are finanțare în bugetul pe 2019. Parlamentarii PSD Bacău au prezentat avantajele proiectului

Cea mai ieftină și mai ușor de realizat variantă de trecere a munților din Moldova spre Transilvania cu o șosea de mare viteză este pe traseul Bacău – Brașov, potrivit unui studiu prezentat presei locale de parlamentarii PSD Bacău. Așa cum Ziarul de Bacău a relatat, documentul a fost dezvăluit pentru prima oară pe 6 decembrie 2018, la Ministerul Transporturilor.

Senatorul Dragoș Benea și deputatul Lucian Șova, fost ministru al Transporturilor, au vorbit sâmbătă despre investițiile în autostrăzi și șoseaua de centură a Bacăului, dar și despre faptul că vor susține în continuare construcția autostrăzii Iași – Bacău – Brașov – Făgăraș.

Senatorul Dragoș Benea a sintetizat ceea ce s-a întâmplat într-un an, cât a durat mandatul de ministru al Transporturilor pentru deputatul Lucian Șova.

„Vorbim despre fonduri europene la Aeroportul Bacău, terminal și pistă, centura ocolitoare a municipiului Bacău, pentru care s-a constituit un grup de lucru cu scopul arderii etapelor birocratice, și acest obiectiv, de care vorbim din 2014, Bacău-Brașov, ca parte componentă a autostrăzii Iași – Bacău – Brașov – Făgăraș. Ca organizație politică, noi ne-am luat pentru bugetul pe 2019 doar acest obiectiv”, a declarat senatorul Benea.

Săgeți către liberali

Liderul PSD Bacău a amintit că organizația PNL a tăiat „fals” panglica de inaugurare a centurii ocolitoare a Bacăului în 2008.

„Acum o săptămână, la liberali erau foarte multe zâmbete, și pe marginea centurii ocolitoare, și pe marginea autostrăzii Bacău – Brașov. Observ că în continuare, chiar și în Bacău, această variantă stârnește zâmbete, dar noi ne-am învățat să ne vedem de drum și de obiectivele pe care ni le-am propus și pe care, dacă facem un bilanț, ni le-am și atins”, a afirmat Benea.

Grup de lucru pentru Centura Bacăului

Deputatul Lucian Șova, ministrul Transporturilor până în ianuarie 2019, a vorbit despre cele două importante proiecte de infrastructură care au vizat Bacăul, în mandatul său.

Pentru Centura Bacăului, al cărei contract s-a semnat în decembrie 2018, s-a constituit un grup de lucru, la nivelul Prefecturii.

„Salut această inițiativă, care este conformă unui model pe care l-am aplicat și la ministerul Transporturilor, în sensul că trebuie să eliminăm barierele administrative și să monitorizăm avansul de pe șantier, astfel încât antreprenorul să nu fie ținut pe loc de diverse condiționalități care țin de administrație, avize, autorizații, colaborarea între diverse instituții, companii de stat sau private. Am așteptări mari de la acest grup de lucru, care va trebui să soluționeze toate problemele, astfel încât antreprenorul să poată lucra la capacitate maximă”, a afirmat deputatul Șova.

Iași – Târgu-Mureș sau Bacău – Brașov?

Fostul ministru al Transporturilor a recunoscut că proiectul autostrăzii Iași – Târgu Mureș se bucură de o largă susținere mediatică. „Am vrut să vin cu o expertiză, care să contribuie și la o abordare tehnică și financiară eficientă, în dezvoltarea proiectului care va fi implementat”, a relatat Șova.

În cursul anului 2018, experți internaționali au elaborat un studiu foarte cuprinzător, care a fost transmis Comisiei Europene, a fost evaluat și de către reprezentanții acesteia, JASPERS, care nu au avut obiecții. „Asta este foarte important, pentru că, de regulă, JASPERS vine cu multe observații”, a subliniat Șova.

Studiul se numește „Analiza de opțiuni pentru coridorul de autostradă Est – Vest Moldova – Transilvania”. Potrivit acestuia, din patru variante de trasee peste Carpații Orientali (Cluj – Bistriţa – Suceava; Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni; Târgu Mureş – Sighişoara – Bacău; Braşov – Bacău), Bacău – Brașov (A13) este singurul viabil.

Zilnic, în medie pleacă din capitala Moldovei spre județul Mureș 74,66 autoturisme și 18 camioane. În schimb, din Bacău spre Brașov, zilnic pleacă în medie 266 de autoturisme, iar numărul mașinilor de marfă este proporțional mai mare decât în nordul Moldovei.

Referitor la costuri, Târgu Mureș – Iași – Ungheni ar fi cea mai scumpă, 5,1 miliarde de euro, Brașov – Bacău s-ar face cu 2,1 miliarde de euro, iar prețul pentru Cluj – Suceava ar fi 4,1 miliarde euro. O altă problemă majoră ar fi faptul că traseul A8 pune probleme de mediu, pentru că trece prin mai multe situri Natura 2000.

Potrivit fostului ministru, Comisia Europeană este foarte atentă să finanțeze proiectele de viitor, pentru a nu mai păți ca în Spania, unde s-a cheltuit un miliard de euro pentru aeroportul Ciudad Real Central, care a fost închis în 2012 și scos la mezat pentru numai 10.000 de euro, din lipsă de trafic.

Finanțare europeană pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic

În bugetul național pe 2019, este prevăzută finanțarea realizării Studiului de Fezabilitate (SF) și a Proiectului Tehnic (PTh). Costurile vor fi decontate de Uniunea Europeană.

În Masterplanul pe transport, varianta Iași – Târgu Mureș este prevăzută pentru acest exercițiu financiar al UE, iar varianta Bacău – Brașov, pentru exercițiul care începe în 2020.

„Anul trecut, Comisia Europeană a acceptat să finanțeze încă din acest exercițiu financiar partea de pregătire a proiectelor. Când începe șantierul, proiectul trebuie să fie pregătit, pentru ca să nu mai fie probleme de mediu, iar coridorul să fie liber de sarcini”, a spus fostul ministru.

Indicatori mai buni pentru Bacău – Brașov

Demnitarul a mai anunțat că analiza cost-beneficiu este net favorabilă variantei Bacău – Brașov, iar acest indicator este unul dintre cei mai importanți luați în considerare de finanțator. De asemenea, experții BEI-PASSA au pregătit proiectul Caietului de Sarcini pentru scoaterea la licitație a SF-ului și PTh-ului finanțabil din fonduri UE, pentru Bacău-Brașov.

„A fost alegerea ma să susțin acest model de abordare, pentru că dacă se fac împreună SF-ul și PTh-ul este garantată buna execuție a investiției”, a spus Lucian Șova. Același sistem se aplică și pentru A7, Ploiești – Bacău – Pașcani. El a dat ca exemple negative variantele Pitești-Sibiu, Sibiu – Orăștie, Comarnic – Brașov sau Iași Târgu Mureș, pentru care s-au făcut doar SF-uri, fără proiectare.

Dacă se fac împreună, proiectantul este ținut responabil de investiție pe toată durata de implementare. De asemenea, „se elimină riscul ca antreprenorul care construiește să aleagă soluții neviabile”.

Licitația pentru autostrada Bacău – Brașov s-ar putea lansa în această primăvară, iar contractul s-ar putea semna în toamnă. În 2020 ar putea fi gata SF-ul și PTh-ul, la fel și acordul de mediu. În 2021, s-ar putea face licitația pentru construirea autostrăzii.

Ce variantă susțin parlamentarii PSD Bacăul?

„Ne vom bate în mod conștient pentru acest obiectiv, ausotrada Iași – Bacău – Brașov – Făgăraș”. Nu din patriotism local exacerbat, ci cu argumente matematice, geografice, sociale, de mediu. Dacă Statul Român vrea cu adevărat să lege Moldova de Transilvania, singura variantă este aceasta”, a declarat senatorul Dragoș Benea.

Deputatul Lucian Șova a spus că trebuie respectată și legea care s-a dat pentru construirea A8, Iași – Târgu Mureș, dar va trebui făcută și altă autostradă, „după datele economice, geografice, sociale”.

Mecanismul finanțării europene pentru Centura Bacăului și autostradă

La solicitarea ZDBC, fostul ministru Lucian Șova a explicat mecanismul prin care Centura Bacăului și autostrada au finanțare asigurată din fonduri europene.

Pe scurt, banii se alocă de la bugetul de stat („titlul 58”) pentru toate proiectele incluse în masterplanuri și aprobate deja de Uniunea Europeană. Investițiile se derulează și, în paralel, se pot face cererile de deconatare de la UE. În acest fel, se crește viteza de implementare.

„Niciun proiect din masterplan nu este nefinanțabil din fonduri europene! Aceasta este procedura agreată cu Comisia Europeană”, a precizat Lucian Șova.

Replică pentru comisarul european Corina Crețu

Fostul ministru a răspuns și criticilor formulate anul trecut de comisarul european Corina Crețu față de lipsa proiectelor de la Guvernul României, și în special a celor de infrastructură.

„Afirmațiile au fost expresia unei agende politice pe care între timp a și devoalat-o (o nouă candidatură pentru Parlamentul European – n.n.). La Ministerul Transporturilor, s-a atins pragul celor 6 miliarde de euro alocați acestei perioade. Pentru prima jumătate a acestui an, sunt pregătite proiecte de 10 miliarde de euro. A fost o intenție de a demoniza administrația din România. Politicianismul are picioare scurte”, a mai spus fostul ministru al Transporturilor.