Construirea unui nou spital în Bacău s-a sfârşit în instanţă. Doi medici, obligaţi să suporte costurile cu lucrările, în valoare de peste 200.000 lei

Societatea care intenţiona să deschidă un spital în Bacău a dat în judecată medicii de la care a cumpărat imobilul, după ce a aflat că acea clădire nu îndeplineşte condiţiile de autorizare minime necesare pentru a funcţiona ca unitate spitalicească.  

Anul trecut, Judecătoria Bacău a admis în parte cererea formulată de SC Medra Medical SRL împotriva medicilor Ioan Neagu şi Nicoleta Mihaela Neagu. Aceştia au fost obligaţi, ca în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii, să aducă imobilul, situat în mun. Bacău, str. Traian, nr. 8, la standardele constructive cerute de Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru imobile cu destinaţia spital, suportând costurile cu lucrările necesare aferente, conform raportului de expertiză tehnică construcţii, în valoare de 203.624 lei. Instanţa a autorizat societatea să efectueze lucrările pe cheltuiala pârâţilor în situaţia nerespectării de către aceştia a obligaţiei de aducere a imobilului la standardele constructive. Medicii au fost obligaţi, de asemenea, să achite reclamantei suma de 7.377 lei, drept cheltuieli de judecată. Dosarul este acum pe rolul Tribunalului Bacău după ce medicii au declarat apel împotriva deciziei. 

Nu a primit avizele şi autorizaţiile necesare pentru funcţionare

Societatea a deschis acţiune în instanţă împotriva celor doi medici, în 2017. Conducerea firmei susţine, în motivarea cererii, că a demarat în iarna lui 2016 o amplă acţiune ce trebuia să aibă ca finalitate edificarea unui spital în municipiul Bacău. Prin cunoştinţe, a aflat despre disponibilitatea unei clădiri şi a ajuns să-i cunoască pe cei doi doctori despre care ştia că au mai multe proprietăţi de vânzare şi că sunt cadre medicale, „aspect care a sporit sentimentul de încredere că va cumpăra ceva adecvat”. Pentru că nu deţinea resursele financiare necesare edificării unui spital, societatea a făcut demersuri pentru obţinerea unui credit atât pentru cumpărarea imobilului, cât şi pentru amenajarea spaţiilor necesare activităţilor medicale.

„Pe acest fond, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare. Atât vânzătorii, cât şi creditorul Banca Transilvania au procedat primii cu rea-credinţă, iar finanţatorul cel puţin cu neglijenţă. Se cunoştea că scopul utilizării imobilului dobândit este de a funcţiona ca şi spital. Expertiza extrajudiciară întocmită conduce la concluzia că această clădire nu putea să îndeplinească condiţiile de autorizare minime necesare pentru a funcţiona ca unitate spitalicească sau ca oricare alt complex medical de cabinete. A efectuat această expertiză întrucât nu a primit avizele şi autorizaţiile necesare de funcţionare, după cumpărarea imobilului, refuzul autorităţilor bazându-se pe aspectele constructive deficitare, chiar rudimentare, care fac acest imobil nefuncţional conform destinaţiei dorite, nici chiar ca şi locuinţă. Cu acest prilej, a fost înştiinţată de expert că lucrările de construire a etajării nu au autorizaţie de construire”, se arată în motivarea cererii. Societatea a invocat obligaţia vânzătorilor de garanţie pentru viciile ascunse ale imobilului şi de reparare a prejudiciului produs. 

 „Afirmaţiile reclamantei cu privire la inducerea în eroare sunt fanteziste” 

Ei spun că imobilul a fost cumpărat de firmă după ce l-a cunoscut foarte bine, aceasta folosindu-l timp de mai bine de 5 luni înainte, în baza unui contract de comodat. Astfel, arată doctorii, decizia de cumpărare a fost luată în condiţii de absolută libertate şi după o foarte bună cunoaştere a bunului, „cererea de chemare în judecată fiind surprinzătoare şi nejustificată”. „Din nicio clauză a contractului de vânzare-cumpărare nu rezultă că s-ar fi obligat să furnizeze un bun apt de a fi autorizat pentru această destinaţie. Obiectul obligaţiilor din contract se referă la o locuinţă”, susţin medicii.

În replică, administratorul societăţii spune că nu a funcţionat nicio clipă în acel imobil şi a avut acces în el doar de două ori. Instanţa a reţinut că reclamanta a cumpărat de la medici un imobil compus din 572 mp teren categoria curţi construcţii, construcţie anexă-magazie în suprafaţă construită de 20 mp şi locuinţă edificată cu etaj, în suprafaţă de 206 mp, la preţul de 1.160.479,50 lei, din care suma de 757.307,50 lei urma a fi achitată prin virament bancar din creditul bancar acordat cumpărătoarei. Conform contractului de credit, obiectul acestuia a fost pentru investiţii, iar destinaţia creditului a fost înfiinţare spital, respectiv achiziţie imobil şi amenajare dotare.

În acelaşi timp, s-a reţinut faptul că în cuprinsul contractului de comodat, se precizează expres că împrumutul de folosinţă cu titlu gratuit este acordat pentru ca imobilul să fie folosit ca punct de lucru, în vederea desfăşurării de activităţi spitaliceşti, de către comodatară, conform obiectului său de activitate. Astfel, instanţa a apreciat că medicii au ştiut că achiziţionarea imobilului s-a realizat în vederea înfiinţării unui spital. De altfel, Codul Civil obligă vânzătorul să garanteze cumpărătorul contra oricăror vicii ascunse care fac bunul vândut impropriu întrebuinţării la care este destinat.