• cele mai multe dintre persoanele cunoscute din oraș, în special inspectorii școlari, au uitat ce subiecte au avut de tratat • ziaristul Ștefan Olteanu și-a luat Maturitatea cu „Arghezi”
Dezghețul ideologic de după perioada proletcultistă a anilor ’50 a avut efecte imediate și asupra învățămîntului. Ștefan Olteanu, redactor la cotidianul Deșteptarea la secția Învățămînt, s-a confruntat la examenul de Maturitate, cum se numea pe atunci Bacalaureatul, cu o mare problemă legată de programa pe care o studiase. Olteanu a dat Maturitatea în 1961 și spune că, doar cu cîteva luni înainte de examen, „ne-au terminat”. Ziaristul povestește că, în aprilie, s-a introdus „Arghezi” în programă, care, pînă atunci nu fusese studiat, Tudor Arghezi fiind unul dintre autorii interziși de regimul comunist. „Noroc că profesorul de română a apucat să ne predea vreo trei ore, ca altfel nu știu cum ne-am fi descurcat”, spune Olteanu. Asta a fost pentru examenul scris, iar la cel oral i-a „picat” Cartea Oltului și Grigore Alexandrescu. Media celor două probe a fost 8,30, dar Olteanu spune că s-a descurcat cel mai bine la scris. La „oral”, nota a fost mai mică, deoarece „ne bombardau cu întrebările, examinatorii mai vorbeau între ei…”.
Pe vremea cînd și-a dat Ștefan Olteanu Maturitatea, se dădeau opt probe de „oral” într-o zi. „Intrai dimineață în examene și ieșeai cînd vroia Dumnezeu”, își amintește el. Pînă la final s-a descurcat destul de bine și media totală a fost 7,36, trasă în jos de notele la „real”, domeniu care nu-l prea interesa, fiind hotărît să urmeze o facultate umanistă. Drept urmare, Ștefan Olteanu s-a făcut profesor de limba română, dar ziaristica i-a făcut cu ochiul și a cotit-o spre publicistică.
Dascălii băcăuani s-au luptat cu subiecte „comuniste”
Dascălii băcăuani „de profesie” își amintesc că, pentru ei, proba de limba și literatura română a examenului de bacalaureat a fost, într-un fel sau altul, șablon. „Sincer, nu mai țin minte ce mi-a picat, dar, oricum, era vremea cînd mai toate subiectele se referau la imaginea țăranului român în opera lui Marin Preda sau Zaharia Stancu. Operele erau foarte bune, numai că subiectele erau stupide”, ne-a mărturisit profesoara Doina Marinov, inspector de profil în cadrul Inspectoratului Școlar.
Amprenta comunismului creștea odată cu trecerea timpului, ceea ce a făcut ca profesoara de matematică Mihaela Brîlădeanu să se „lupte” la proba de română a bac-ului cu „patriotismul scriitorilor români reflectat în operele studiate. Am scris 15 pagini și am luat nota 9,00, ceea ce a fost o adevărată performanță”, și-a amintit aceasta. În ceea ce o privește pe profesoara Mihaela Savin, inspector de limba franceză în cadrul ISJ, acesta a avut parte de subiecte ceva mai normale, dar total suprinzătoare. „Țin minte că toată lumea se aștepta la subiecte de genul imaginea intelectualului în proza postbelică, dar ne-a picat chipul copilului universal în opera lui Creangă. A fost o supriză totală, dar, pînă la urmă, am scos-o la capăt”, spune inspectoarea Mihaela Savin. (Florin POPESCU, Eduard CUCU)
Lasă un răspuns