Creștinii ortdocși și catolici îl sărbătoresc duminică pe Sfîntul Ilie, sfînt războinic ce a fost investit de popor cu atributele zeilor tunetelor și fulgerelor. Despre Sfîntul Ilie se spune că mînă un car de foc în timpul furtunilor și își trimite fulgerele către diavoli și păcătoși. La trăsura sa sînt înhămați doi sau patru cai albi, înaripați. Acolo, pe cer, Sfîntul Ilie aleargă printre nori, tună, fulgeră și trăsnește. Speriați, diavolii se ascund pe pămînt: prin pomi, pe sub streașina caselor, în turlele bisericilor sau chiar în corpul unor animale, în special cîini și pisici. Dorind să nu-i scape nici unul, Sîntilie trăsnește și arborii, oamenii, vitele, casele, bisericile în care el crede că s-au ascuns necurații. Sărbătoarea de Sfîntul Ilie marchează pentru români mijlocul anului pastoral și este una dintre cele mai pline de obiceiuri și de tradiții dintre toate sărbătorile ortodoxe. În această zi, în localitățile din sudul județului se beau cîteva pahare de țuică de casă și se mănîncă grîu nou, fiert cu miere de albine. Chiar dacă grîul nu a fost treierat, încă, în ajunul acestei sărbători gospodinele se îmbracă în straie de sărbătoare și merg să secere cîțiva snopi de grîu pe care apoi îl scutură, îl pisează în banițe și îl fierb apoi în vasul cel mai mare pe care îl au în casă, pentru a avea toată familia de unde se înfrupta. Tot în această zi se mînîncă și foarte multe fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma, însă în nici un caz mere văratece. Și asta pentru că mărul este considerat pomul Sfînt. Cel care mănîncă un măr în ziua de Sînilie este lovit de ghinion tot anul și riscă să fie fulgerat pe timp de furtună. Pe lumea cealată, singura hrană îi vor fi merele din care nu va apuca să muște, pentru că îi vor dispărea din fața ochilor. În unele sate, gospodinele duc merele le biserică să fie binecuvîntate, existînd credința că ele se vor transforma în mere de aur după moarte. În ajunul sărbătorii, fetele se duc în lanurile de cînepă, se dezbracă de cămăși și se tăvălesc goale prin roua dimineții, după care se îmbracă și merg repede acasă. Dacă peste noapte vor visa cînepă verde, înseamnă că ele se vor mărita cu băieți tineri, iar dacă vor visa cînepă uscată, se vor mărita cu un bărbat mai în vîrstă. Ierburile de leac mai sînt culese în zorii sărbătorii de Sfîntul Ilie și sînt așezate, fie să se usuce la umbră, fie în cămară, la loc întunecos, pentru ca plantele să nu își piardă puterile.
Credința populară mai spune că dacă în ziua de Sfîntul Ilie este furtună, nimeni să nu deschidă ușa sau geamul, pentru că în acea casă va intra unul sau mai mulți diavoli ce încarcă să scape de furia Sfîntului. Se spune că diavolii trag mai mult la lemnul de carpen, motiv pentru care la țară este ocolit acest copac, nu se face nici un obiect din astfel de lemn și niciodată nu se ascunde nimeni sub un vreun carpen, pe vreme de furtună. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns