Ion Pascaru, om de afaceri băcăuan, este propunerea Partidului Ecologist Român pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Bacău. Acesta candidează pentru prima oară pe o funcție politică, iar cu acest prilej ne-a acordat un interviu prin care dorește ca electoratul să-l cunoască și să afle care sunt proiectele pe care el și echipa lui le doresc pentru județul Bacău.
În continuare, vă invităm să citiți interviul cu Ion Pascaru:
Știm că sunteți unul dintre oamenii de afaceri de succes din Bacău, însă dorim să cunoaștem mai multe despre omul Ion Pascaru. Prezentați-vă, în câteva cuvinte.
Am 47 de ani și sunt căsătorit de 20 de ani cu Liliana. Împreună, avem doi copii minunați, Alexandru (19 ani) și Cosmin (17 ani) – copii care sunt pasionați de muzică (cochetează cu vioara și percuția). M-am născut în orașul Buhuși, de loc din comuna Blăgești, iar de peste 23 de ani locuiesc în municipiul Bacău. Sunt un copil crescut la țară, într-o familie cu mult bun-simț și cu educație aleasă, zic eu. Am absolvit Colegiul „Ion Borcea”, din Buhuși. Apoi, am urmat cursurile Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași, specializarea Horticultură… Horticultură și tot ce înseamnă știința vieții. De-a lungul timpului, am avut mai multe joburi. Am fost militar, dar am lucrat și în domeniul privat, în companii naționale și multinaționale, în funcții de top management.
În 2006, văzând că pot să aduc plusvaloare într-o companie, m-am întrebat dacă nu pot să-mi folosesc cunoștințele și experiența acumulate pentru a începe ceva pe cont propriu. Și atunci am deschis o firmă de curățenie, împreună cu soția, care în timp s-a dezvoltat la nivel regional. În 2008, am deschis o altă companie care se ocupă cu distribuție, transport și logistică. De asemenea, ofer și servicii de consultanță agricolă pentru micii fermieri și oricui este interesat de acest domeniu. De altfel, eu și familia mea ne cultivăm fructele și legumele singuri, 100% ecologic, în satul natal, la Blăgești.
Este pentru prima oară când intrați în viața politică. Ce anume v-a determinat să faceți acest pas și de ce ați ales Partidul Ecologist Român?
Am mai cochetat cu politica. Am avut discuții avansate cu partide de pe partea dreaptă a eșichierului politic, pentru a candida ca primar în comuna Blăgești. Dar, sincer să fiu cu dumneavoastră, ideile lor nu se pliau pe viziunea mea, pe ceea ce cred eu că ar trebuie să însemne măsurile politice care să fie într-adevăr de ajutor cetățeanului. Stând la o discuție cu Cristi Manolache, mi-am dat seama că proiectele lui sunt și ale mele. Și atunci, am decis că PER este formațiunea care mi se potrivește. Chiar cred că ecologia este și o viziune politică, de altfel sănătoasă pentru societate, la toate nivelurile sale – calitatea vieții oamenilor este cea mai importantă „vertebră” a unei societăți civilizate și cu potențial maxim de dezvoltare.
Care credeți că sunt, la ora actuală, cele mai mari probleme la nivelul județului nostru și cum vedeți rezolvarea lor?
Probleme sunt multe. Dar eu și echipa mea vom încerca să îmbunătățim ceea ce au făcut predecesorii. Sunt om de afaceri, fost militar – am o gândire strategică, bazată întâi de toate pe găsirea soluțiilor la probleme, nu doresc să pierd timpul cu acuzații, care oricum nu rezolvă nimic. Așadar, am câteva puncte în planul de guvernare la nivel județean, pe care le consider importante pentru a crește economia și pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor.
Dacă tot ne-ați adus în discuție programul dumneavoastră, vă rugăm să ne spuneți ce planuri concrete aveți pentru dezvoltarea județului nostru?
În primul rând, fiind un partid verde, avem un proiect de ecologizare selectivă a deșeurilor. În momentul de față, nu putem vorbi la nivelul județului de o selectare a gunoiului făcută așa cum trebuie. Avem logistică, iar din gestionarea corectă a deșeurilor putem beneficia de bani buni pentru bugetul județului, pe care să-i investim în alte proiecte de dezvoltare. Vrem să fim europeni, dar încă nu gândim european.
Albiile râurilor sunt un alt punct fierbinte – acestea trebuie ecologizate. Peste tot găsim beton, moloz. Noi, în județul Bacău, nu avem un depozit unde să putem duce tot ce înseamnă resturi din construcții (betoane, fier). Există agenți economici pe care îi putem contracta pentru tocarea resturilor de beton. Practic, betonul poate fi reciclat.
Apropo de asta, asfaltul – avem în plan asfaltarea drumurilor cu beton rutier, care este 100% ecologic și foarte rezistent. În prezent, importăm bitum, care nu este un produs ecologic. De ce să imporți un produs inferior când în România avem tot ce ne trebuie pentru asfaltarea cu beton rutier (ciment, piatră etc.)? Germania, de exemplu, face o stradă cu beton care rezistă poate și 20-30 de ani. Noi asfaltăm cu bitum importat și după câțiva ani îl scoatem și, ce facem cu el? Găsim pe la marginea drumurilor și prin curțile oamenilor numai bitum tocat.
Agricultura, un subiect foarte important. Trebuie să stârpim mafia piețelor. Avem în plan să aducem la aceeași masă producătorii și vânzătorii. Vom înființa o asociație doar a producătorilor agricoli, de la nivelul județului, așa cum trebuie: cu un consiliul director care să gestioneze activitatea asociației. Dorim și construirea unor depozite frigorifice (care să fie în custodia asociației) pentru a menține produsele la temperaturi optime și pentru a le crește termenul de valabilitate. Într-un fel rezistă roșia la 30 de grade și altfel rezistă la 4-5 grade. Prin intermediul asociației de producători, avem altă poziție din care să putem negocia și cu magazinele de cartier, dar și cu marile lanțuri de magazine. Una este un singur producător care poate oferi doar 300 kg de tomate, ca exemplu, alta e un grup de producători care să poată acoperi necesarul de consum la nivelul unui magazin, pe întregul sezon.
Turismul. Bacăul este un nod rutier, cu deschidere în toată regiunea Moldovei, lucru de care trebuie să profităm din punct de vedere turistic. Doresc promovarea agroturismului, o ramură mai puțin exploatată în județul nostru (și chiar și la nivel național). Cred că oamenilor le-ar plăcea să meargă să vadă cum se produce, de exemplu, sucul de roșii sau cașul, să culeagă și să mănânce fructe direct din copac, să facă drumeții prin zonă, să se relaxeze, să se detașeze complet de tehnologie și de viața agitată a orașului.
Trebuie să adoptăm politici sustenabile prin care să ajutăm industria HoReCa, mai ales în momentul de față, când este crunt lovită de pandemie. Sunt și la noi în județ pensiuni minunate, raiul pe pământ, dar care nu au stradă. Proprietarii sunt forțați să își asfalteze singuri, iar acest lucru presupune costuri foarte mari. Este datoria noastră să le oferim o infrastructură rutieră decentă. Cu siguranță, în felul acesta vom încuraja mai mulți antreprenori care și-ar dori un business în domeniul ăsta, dar care la momentul actual se văd copleșiți de aceste costuri.
De asemenea, cred că ar trebuie să ajutăm mai mult la promovarea, la nivelul județului, dar și la nivel național, a zonelor turistice din Bacău. Avem zone de o frumusețe debordantă, care merită vizitate și cunoscute, iar un exemplu este zona Ghimeș-Făget – un loc cu importanță, turistică și istorică, deosebită.
O altă problemă pe care vreau să o ridic este cea a zonelor inundabile. Construirea unor diguri în aceste zone este urgentă și extrem de necesară. Vă voi da doar un exemplu: satul Lespezi, din comuna Gîrleni. Este inadmisibil că nu s-a construit un dig care să împiedice inundarea locuințelor, ori de câte ori plouă mai tare. Este dureros să vezi oameni în vârstă care se chinuiesc să-și scoată gospodăria de sub ape. Olanda, o țară aflată sub nivelul mării, a putut construi diguri ca să nu fie inundați de mare. La noi chiar nu se poate face un dig de câteva sute de metri?
Alunecările de teren sunt altă problemă. Valea Asăului, de exemplu, este una din zonele care trebuie reîmpădurite cât mai repede. Defrișările în masă pun în pericol viețile oamenilor.
Pentru dezvoltarea mediului de afaceri și încurajarea investitorilor la nivel județean, avem în vedere înființarea de HUB-uri pe care să le punem la dispoziția antreprenorilor locali (la costuri decente sau chiar gratuit pentru firmele nou-înființate), dar și a investitorilor care doresc deschiderea unor puncte de lucru pe raza județului nostru.
- De altfel, cred că este foarte importantă colaborarea Consiliului Județean cu toate primăriile din județ, astfel încât împreună să putem crea condiții civilizate de trai, să încurajăm tinerii să nu își părăsească locurile natale, și mă gândesc aici, de exemplu, la cofinanțarea proiectelor pentru extinderea utilităților (apă, canalizare, gaze) și la încurajarea investitorilor să creeze locuri de muncă și în zonele de limită ale județului, pentru ca oamenii să nu mai fie nevoiți să facă navetă kilometri întregi. Apropo de navetă, dorim crearea unui sistem de transport integrat în județ: nu toți oamenii dețin mașini personale pentru a face naveta la locurile de muncă sau pentru a ajunge la cumpărături, spitale etc. De aceea, avem nevoie de un sistem de transport public care să deservească toate satele din județ, care să aibă curse frecvente pe raza județului și abonamente la prețuri decente. Pentru acest lucru, avem în vedere subvenționarea firmelor de transport.
Lasă un răspuns