Punguta cu doi… euro!

La inceput, am fost surprins de strategia partidelor cu staif de a-si trimite cele mai cunoscute personaje publice sa candideze pentru functiile de presedinti de consilii judetene si, uneori, pentru primarii. Am crezut ca este vorba despre vreo suparare generala. Ca vechii senatori si deputati sint invitati sa lase locul unor politicieni mai tineri, mai putin antipatici la electorat. Numai ca nu intelegeam de ce oamenii puternici din vechile garnituri au acceptat chiar cu entuziasm o asemenea situatie. L-am intrebat pe un astfel de candidat si, aproape pe soptite, mi-a lamurit misterul: „Pai ce sa mai fac in Bucuresti?! Banii, de-acum inainte, vor fi la judete. Aici vin euroii de la Uniune si tot aici se cheltuie. Parlamentul si chiar Guvernul nu vor mai conta in acesta ecuatie. Am destula experienta ca sa stiu ca numai aici, in fruntea judetului, este locul meu.” Simplu si concis! Stiam ca politica se face pe bani. Pina acum, insa, nu-mi era clar pe banii cui… Functiile din fruntea judetelor au devenit, cu sprijinul Europei si al electoratului ametit cu promisiuni, adevarate vaci de muls.

Anul 2007 a excelat printr-o exagerata propaganda in favoarea votului uninominal. Am marturisit inca de pe vremea cind sustinatorii acestui model se isterizau in public faptul ca, in sine, sistemul nu rezolva tarele politichiei romanesti. Acum, la alegerile locale, vom avea prima dezamagire. Votarea „uninominala” a presedintelui Consiliului Judetean va produce confuzii enorme. Sistemul aprobat in Parlament este pervers: spre deosebire de primari, acesti presedinti sint alesi intr-un singur tur, pe 1 iunie 2008. Indiferent de cita lume vine la urne si indiferent de procentajele obtinute, cel care va avea mai multe voturi va lua in primire „punguta cu euro” pusa la dispozitia judetului. In conditiile din Bacau, aceasta importanta functie poate fi cistigata si cu 15 procente. Raportind la posibila prezenta a electoratului (conform studiilor, jumatate dintre cei cu drept de vot), inseamna ca doar 7-8 la suta dintre cetatenii majori ai judetului pot propulsa in fruntea bucatelor pe cel drag lor (si numai lor!). Ciudata democratie reprezentativa!

Miscare generala a partidelor importante din Romania arata ca intram intr-o noua zodie politico-administrativa. Alesii pe care i-am criticat si-au vazut de treburile si interesele lor. Au modelat sistemul prin manipularea cererilor electoratului (descentralizare, vot uninominal, intinerirea clasei politice, promovarea unor masuri populiste fara resurse economice etc.) si, astfel, si-au asigurat saltul „calitativ” pe o noua treapta de bunastare… personala. De aceea, acum, in mai toate centrele urbane mari din tara, se bat pentru functiile locale personaje care ne-au obisnuit – vreme de 8-12 ani – cu statutul lor de parlamentari si de ministri vesnici. Dupa ce au pus la punct legislatia necesara, vin „in teritoriu” avind garantata toata libertatea de actiune. In toamna, partidele, la propunerile acestor sefi de judete, vor trimite in noul Parlament oameni tineri, asa cum cere lumea. Acestia, insa, vor fi „inlocuitorii” loiali ai celor care au creat, pina acum, sistemul. Daca vor dori sa lupte pentru vreo cauza idealista, li se va reaminti ca „resursele sint aici, in judet”…

Intr-o tara in care singurul sistem de valori se bazeaza pe banii din tescherea si din conturile ascunse prin strainatate, politica nu poate fi analizata din perspectiva morala sau doctrinara. Pentru noi, astia care, din cind in cind, votam, singura speranta reala este aceea ca vor veni unii care sa fure mai cu retinere si sa ne lase si pe noi sa traim decent. Mi-am pierdut, demult, entuziasmul haiducesc si credinta ca vin vremuri radical schimbate. Si asta din caza ca societatea civila romaneasca nu a facut efortul necesar pentru a construi ceva trainic si valoros in mintile si sufletele oamenilor, preferind sa potenteze frustrarile individuale si de grup sau sa alimenteze adversitati vindicative si acolo unde ele nu erau citusi de putin lucrative.