Premierul Florin Câțu a anunțat că sectorul bugetar va avea salariile înghețate la nivelul lunii decembrie 2020, amânând astfel o serie de creșteri care trebuiau aplicate din acest an. Totuși, chiar și cu salariile înghețate, unii bugetari din Bacău sunt deja peste media lefurilor din județ.
Sporuri de condiții vătămătoare, de COVID și vouchere, la Prefectura Bacău
La Prefectura Bacău, ultima situație publicată pe site datează din septembrie 2019. Conform acesteia, prefectul are 18.720 de lei salariu brut, subprefectul 15.600 de lei, iar directorul de cancelarie, 7.183 de lei. Toți angajații instituției au un spor de 10 la sută, de condiții vătămătoare. Un consilier are 4.044 de lei salariu brut și un spor de 346 de lei. Un consultant are 4.584 de lei și un spor de 404 lei.
Managerii publici sunt bine plătiți, peste 10.000 de lei salariu și 1.000 de lei spor de condiții vătămătoare. Consilierii superiori au peste 5.000 de lei salariu, un șef de serviciu are 6.708 lei, experții și referenții au salarii ceva mai mici, de la 3.300 de lei la 5.800 de lei. Șoferul are 2.900 de lei salariu.
De asemenea, și acești angajați din aparatul bugetar au vouchere de vacanță și indemnizație de hrană. Pe lângă sporul de condiții vătămătoare, vouchere de vacanță și indemnizații de hrană, angajații Prefecturii au primit în acest an și un generos spor de COVID.
Salarii bune la Consiliul Județean
Președintele Consiliului Județean Bacău va avea și anul aceasta o indemnizație brută de 23.400 de lei pe lună, iar cei doi vicepreședinți ai săi vor încasa fiecare 20.800 de lei. Toate celelalte funcții de conducere din instituție au salarii bune.
Salariul de bază brut al secretarului județului se menține la 16.640 de lei, arhitectul șef are 14.060 de lei, iar directorii executivi au salarii brute de circa 14.000 de lei. Un șef de serviciu din Consiliul Județean are salariul de 11.020 de lei, iar șefii de birou de 10.450 de lei. Funcțiile contractuale de conducere sunt și acestea bine plătite. De exemplu, administratorul public are 20.800 de lei salariu de bază. Un șef de serviciu are 9.500 de lei și un șef de birou are 8.550 de lei.
În fine, funcțiile de execuție au diferite salarizări, în funcție de gradație. Consilierii au de la 5.000, la 8.000 de lei leafă iar salariile referenților pornesc de la 5.130 de lei, putând atinge un maxim de 6.389 de lei.
Personalul contractual are lefuri tot în funcție de gradație. Referenții iau maximum 5.200 de lei, inspectorii de specialitate și consilierii, au, în funcție de grade, de la 4.000 la 6 sau 7.000 de lei, șoferii au maximum 4.731 de lei, muncitorii calificați cel mai bine plătiți au 4.496 de lei, iar paznicii au maximum 4.259 de lei.
Toți salariații CJ au normă de hrană de 347 de lei lunar și vouchere de vacanță de 1.450 de lei. Cei care participă la proiecte cu fonduri europene au și majorări salariale, de la 10 la 50 la sută, în funcție de numărul de ore lucrate.
Salariile Primăriei Bacău ajung la 3 milioane de lei lunar
Salariile din Primăria Bacău sunt mai mici decât cele ale aparatului de la CJ. Cu toate acestea, nu sunt nici ele de neglijat. Salariul primarului este de 18.700 de lei brut, pe lună. Secretarul general al municipiului are peste 15.000 de lei salariu, arhitectul șef are are 10.000 de lei salariu, un director executiv poate avea de la 8 la 10.000 de lei, un director adjunct de la 7 la 9.000 de lei, șefii de serviciu se apropie de 8.000 de lei, iar șefii de birou au peste 7.000 de lei brut. În funcție de încadrare, consilierii juridici au de la 3 la 7 mii de lei, consilierii au maximum 7 mii de lei, iar referenții au, la cel mai mare coeficient, 4 mii de lei, dacă sunt superiori.
Administratorul public are 16.000 de lei salariu. Funcțiile de conducere contractuale sunt și mai bine plătite. Directorii ajung la 10 mii de lei, adjuncții la 9 mii de lei, șefii de serviciu și secție au maximum 8.700 de lei, iar șefii de birou sau de atelier au maximum 8.112 lei.
Funcțiile de execuție au salarii ceva mai mici. De exemplu, muncitorii calificați au maximum 3.057 de lei, cei necalificați au cel mult 2.700 de lei, în timp ce șoferii pot lua cel mult 3.600 de lei. Angajații cu studii superioare și cea mai mare gradație au în general peste 3.000 de lei, putând ajunge la 7.000 de lei.
Numai salariile Primăriei Bacău, fără instituțiile din subordine, ajung la 3 milioane de lei în fiecare lună.
Vik a zis
Vorbim de salarii brute. Nimeni nu face mențiunea asta, din care se scad contribuții de …..48% aproape
Ziarul de Bacau a zis
Scrie în text de 7 ori că-s salarii brute
Ionut a zis
Esti oricum tendentios ziaristule ! Ai scris ultimile salarii fara a specifica ca este brut. Un cititor care iti citeste articolul in diagonala ramane cu imaginea ca un sofer are 2900 lei ..treuia sa pecifici ca se iau 48 % taxe la sfarsit. Deci un sofer are un pic mai mult de 1400 lei.
Câmpeanu Constantin a zis
Pentru o corectă informare și interpretare a salariilor din Administrația județului și municipiului Bacău, mențoinez că:
1.- Termenul SALARIU de ÎNCADRARE reprezintă salariul negociat și menționat în mod distinct în C.I.M, semnat de SALARIAT și respectiv ANGAJATOR.
2.- Termenul SALARIU însumează : SALARIUL DE ÎNCADRARE (de BAZĂ) la care se adaugă toate sporurile(spor de: vechime, fidelitate, condiții de muncă, noxe, etc) și îndemnizațiile ce au drept referință de calcul salariul de încadrare.
3.- Termenul VENIT însumează : SALARIUL la care se adaugă alte drepturi acordate lunar, trimestrial, semestrial sau anual sub diverse denumiri, inclusiv prime, etc prevăzute de Codul Muncii sau C.C.M și respectiv C.I.M. Mulțumesc !
o_parere a zis
Oricum ar fi sunt exagerat de mari fata de munca si mai ales calitatea muncii prestate.
V a zis
Deci, aceste numere -cifre cu destule zerouri-sunt salarii cu sporuri sau fara? Nu se intelege din articol daca sporul de 30% covid , de exemplu,intra in cifrele mentionate si nici alte sporuri nu par a fi …caz in care lefurile sunt defapt (brute sau nu ,n-are importanta ) aproape duble.Oricum nu-s de lepadat! Felicitari!Sper ca si salariatii sa fie la nivelul salariilor -cu sporuri cu tot – si atunci se contureaza un viitor frumos comunitatii noastre.Doamne ajuta!
gogu a zis
Sporul de 30% pentru guvid este dat doar la Prefectura. Alte sporuri nu se mai dau(voucerele de vacanta nu intra la categoria sporuri), salariile prezentate sunt sume brute.
Eugen a zis
Nu ar fi nicio problema daca s-ar ingheta salariile din administratia locala chiar vreo 5 ani- si ar trebui revizuite in scadere si sporurile, bonusurile si primele. Sunt deja muult prea mari (si multe) in raport cu performanta mediocra si numarul supradimensionat al acestor functionari- precum si in raport cu bugetul si prioritatile/necesitatile publice.
Denisa a zis
Salarii inghetate da. Dar posturi nou create in primarii rurale nu sunt blocate?
bacauan a zis
NESIMTIRE PUBLICA !!!
daca scuturi copacul mai tare se observa si gradele de rudenie.
Mihai S. a zis
Ieri am avut o intalnire cu un sef/sefulet/sefut din primaria Bacau. Avea tipul o minte atat de ingusta ca mi-era frica sa nu ma tai in ea.
Ne mai miram de ce orasul arata in asa hal.
PHB a zis
Pai, te tai suficient in mintea ta…ce nevoie mai ai de altcineva?
gigiexpertu a zis
asistand la o discutie intre mai multi colaboratori , aflu cu mirare ca baiatul de clasa 1a al unui dintre ei a fost anuntat ca joia si vinerea viitoare nu va mai face ore online. motivul ? se inchid mediile 🙂 asta in conditiile in care , oricum , vinerea viitoare ar urma sa ia o vacanta de o saptamana. si am inteles ca asta a cam devenit regula. adica inainte de fiecare vacanta , stimatii responabili cu educatia copiilor mai sunteaza cate 2 zile acolo , asa , dupa gust. ca de ce nu ? ce se poate intampla ? cum faci media daca ai 2 de „FB” si un „B” ?
deci … inghetarea salariilor bugetarilor la nivel de 2020 ? in conditiile in care au primit spaga pentru voturi de la dragnea niste salarii nesimtite ? eu zic ca le-au facut un bine nemeritat.
Mihai S. a zis
republica.ro
„Salariile în sectorul public se acordă pentru bunurile și serviciile produse, în bună măsură, în afara pieței. Pentru care nu avem nici prețuri de piață, de multe ori avem pierdere, nu profit și o proprietate extrem de neclară asupra factorilor de producție generatoare de ineficiență și risipă.
Niciodată un privat nu va lua sau nu ar trebui să ia în considerare un salariu la stat când stabilește salariile sale în companie. De ce? Pentru că el depinde de piață. Sectorul public nu. Indiferent dacă produce sau nu ceva de calitate, indiferent dacă produce sau nu ceva util sau cerut de piață, sectorul bugetar va fi finanțat din taxe și salariile din spatele acestui demers de producție vor fi plătite. La stat nu există calcul economic. Ar spune unii că e bine. Căci la stat se produc bunuri sau servicii pe care privatul nu le poate sau nu vrea să le producă. Nimic mai fals. Orice bun produs de stat poate fi produs întotdeauna (și mai bine) de către operatorul privat. Nu există niciun bun sau serviciu care să nu poată fi produs în sectorul privat. Este fals să credem că privatul poate copia statul sau invers. Sunt două lumi complet diferite. Care funcționează după principii complet diferite. Adică, dacă văd că la stat salariul pentru munca X crește, eu ca privat nu voi proceda niciodată mimetic, pentru că voi da faliment. Privatul depinde de consumator și de capacitatea lui de a plăti prin preț inclusiv aceste salarii. Ceea ce livrează statul nu are niciodată această problemă și poate propune, adesea, salarii complet deconectate de productivitate și de eficiență. Inclusiv salariul minim suferă de această problemă: se vede clar dificultatea de a înțelege de ce el trebuie neapărat legat de eficiență, productivitate, valoare adăugată, profit și nu crescut din pix și cu ochii pe electorat.
În plus, dacă la stat salariile pot crește pe deficit și datorie teoretic nelimitate, la privat acest lucru este imposibil. La primul deficit mai consistent apare instantaneu falimentul”
Ehe, ce bine-ar fi sa fi facut la scoala toti, dar toti, educatie economica. De la gradinita si pana la facultati. Materie obligatorie si predata de specialisti nu de novici si diriginti, multi dintre ei se fac diriginti dosr pentru niste bani in plus. Acum nu ar mai fi cerut bugetarii mariri peste mariri, sporuri peste sporuri.
Spunea deunazi un bugetar sadea ( cred ca era profesor) ca daca lui i se mareste salariul cu 20% beneficiaza toata lumea, ca el cheltuie surplusul pe servicii si produse. Da bai nene, dar tu il primesti GRATIS, MOKA, fara munca, iar privatul ( care prin marinimia ta de s te oferi sa cheltui la el) trebuie sa munceasca, da iti ofere un produs sau serviciu si sa aiba si el un mic profit. Logica de bugetar care habar n-are cum functioneaza economia reala, cum circula banii si cine produce plus valoare.
[email protected] a zis
Stimabile domn ziarist te rog sa scrii de salariile medicilor și asistenților din România is vreo 70000. După te rog sa scrii de salariile judecătorilor și a ălora din primarii și consilii județene. Abia apoi sa scrii de aia din prefectura, în România după plata taxelor ramai cu 55% în mana, adic jumătate. Asa ca la unii legea 153 le a dat maxim, la alți prosti bugetari i au pacalit și le au zis ca le da 25% sa ajungă și ei la grila după 4 ani. Acu la ăilalți le a zis pas. Nu de alta da medicii și asistentele din Romania au niște rezultate fenomenale și merita ca tara asta săracă sa i plătescă ca în UE.
Mihai S. a zis
Logica multor profesorasi ( nu le zic profesori fiindca nu-s):
Daca statul le da la unii bugetari sa le dea si profesorilor.
Pai in ritmul asta unde ajungem?
Bani, bani, bani, toti vor bani, dar muncă? Nimeni nu vrea să muncească.
P.S. Fara comentarii cretine, va rog.
Mihai S. a zis
Despre capitalism de pe republica.ro:
„Oricât de „sălbatic”, oricât de „inuman” ar putea fi considerat de unii (din ce în ce mai mulți) în ziua de astăzi capitalismul, electricitatea, automobilul, telefonul mobil, internetul, avionul, toate acestea și multe alte bunuri de care beneficiază în acest moment întreaga lume există doar pentru că Occidentul și capitalismul au creat condițiile pentru ca ele să existe.
Nu Rusia, nu China, nu Turcia, nu Europa de Est, nu Coreea de Nord, nu Africa, nu Orientul Mijlociu, nu America de Sud, care, toate acestea, deși au dovedit în nenumărate rânduri că nu au înțeles și nu au asimilat niciodată în totalitate principiul de bază de funcționare a capitalismului, beneficiază, cu asupra de măsură, de toate aceste creații capitaliste occidentale, ba chiar, unele din ele, fură cu nerușinare rezultate ale creativității occidentale pentru a emite ulterior pretenții de supremație mondială.”