• misterioasa dispariție a comorii prinților Ghica – Comănești
Palatul Ghica din Comănești este unul dintre cele mai cunoscute monumente istorice din județ. Ridicat de familia Ghica la sfîrșitul secolului al XIX-lea, construcția are un stil bine definit, amintind de castelele franceze. Cam în același timp s-a făcut în apropiere „Gara Comănești”. Puțini știu însă că cele două imobile sînt unite printr-un coridor subteran secret. De-a lungul timpului, prin acest palat s-au perindat poeți, savanți, personalități politice, prinți și chiar capete încoronate. Încăperile palatului deveniseră adevărate săli de muzeu, adăpostind obiecte istorice de mare valoare, tablouri semnate de mari maeștri. Dimitrie Ghica, primul explorator român în Africa, proprietarul palatului, adusese o mulțime de trofee de vînătoare din expediția sa în Somalia. Încă din anul 1944, prințesa Ghica presimțise că în România „regimul” se va schimba. Reușește să plece în străinătate, lăsînd „oameni de încredere” să împacheteze lucrurile de valoare și să le trimită la Cîmpina, la „loc sigur”. În mare taină se fac pachete care sînt introduse în lăzi de lemn, care apoi s-au sigilat. Iată ce conțineau unele dintre ele: lada nr. 1 – „13 arme de vînătoare, un pistol Stainer, covoare orientale”;
lada nr. 32 – „tablourile mari, de sus, de Aman, Grigorescu, Rosenthal, Delacroix, El Greco, icoana mare din dormitor din argint masiv”; lada nr. 39 – „300 de cărți legate în piele din bibliotecă din raftul din dreapta”; lada nr. 149 – „coarne diferite, cal din bronz, coarne de rinocer, opt colți de elefant, piele de zebră și urs”;
lada nr. 141 – „141 farfurii și ceșcuțe de cafea mărcile Spode’s Tower – England, Portois & fix – Wien, Rosenthal Ivory – Bavaria, argintăria marca „Pforzhei”, pahare Bacara Hiller, cristaluri”;
lada nr. 88 – „tablouri din sufragerie semnate de Joshua Reynolds, Matisse”; lada nr. 31- „tablouri mari de pe coridorul de sus, semnate de Renoir, Franse Hols, David Teniers”.
În alte lăzi au fost puse „săbii turcești, buzdugane, scuturi, coifuri turcești, sulițe, pistoale cu ferecătură, puști, pistoale, pumnale, muschetă”. Și acum, marea surpriză: „în cufăr cu cercuri de fier, inele cu diamant, smarald și mărgăritar, lanțuri de aur, inele, paftale, brățări, perle, rubine, ceasuri de aur, monezi vechi de aur și argint, decorații din aur, argint și diamante, totul 29 de kg”. Într-o noapte de martie, trenul cu această fabuloasă bogăție se pune în mișcare din Gara Comănești. Va dispărea pentru totdeauna, fără urme, fără să mai ajungă la destinația de la Cîmpina. De aproape cinci decenii este căutată, dar nimeni n-a văzut și nici n-a auzit de comoara Ghiculeștilor. Poate într-o zi… (Eugen ȘENDREA)
Lasă un răspuns