• 120 de muncitori ajunși șomeri au reușit să-și deschidă o afacere cu banii primiți de la stat • doar șase dintre ei au dat faliment
Mii de muncitori din județ au fost în ultimii ani victimele disponibilizărilor colective. Peste o sută dintre cei care atunci erau de-a dreptul disperați că și-au pierdut slujbele au devenit între timp patroni. Au ținut cu dinții de salariile compensatorii primite de la stat, le-au investit în ce s-au priceput mai bine, iar acum sînt patronii unor firme prospere. Sau, după caz, încearcă să supraviețuiască.
Maria Mioara Huluță a lucrat la secția montaj mobilă de la Comprel Comănești. Avea 30 de ani cînd a rămas pe drumuri. Cu cele aproape 12 milioane primite în urma disponibilizării, la sfatul tatălui ei, și-a deschis un magazin mixt. „Tata mi-a dat o cameră din casa lui, care era situată la intrarea în piață. În față mai era deschis un magazin al unui vecin și concurența mă speria. Dar, cu credință în Dumnezeu și încredere în forțele mele, am reușit. A fost o perioadă crîncenă. Tata a decedat și nu a mai apucat să vadă magazinul. Soțul meu a fost grav bolnav și a necesitat internări dese la spitalele din țară. Doar mama mea a putut fi alături de mine”, ne-a povestit Maria Huluță. Astăzi, magazinul este condus de cele două femei. Sînt în același timp patroane, vînzătoare, țin și contabilitatea, dar se ocupă și de aprovizionare. „Sînt mulțumită, pentru că mă descurc mult mai bine decît atunci cînd lucram la Comprel. Cotizez la Casa de Pensii pentru vechimea în muncă, îmi achit cheltuielile curente, îmi țin fetița la școală și ne mai rămîn ceva bani și pentru noi”, ne-a povestit șomera devenită patroană.
Cazul Mariei Huluță nu este singular. Alți muncitori rămași pe drumuri s-au chinuit să-și facă un rost. Pentru Valerică Galea, începutul afacerii a fost mai greu și nici acum, după trei ani, lucrurile nu sînt așa cum și-ar fi dorit. El a fost disponibilizat de la Recon Bacău, unde era șef de secție. Suma de 18,6 milioane pe care a primit-o nu i-a ajuns să-și înceapă afacerea. A mai pus pe lîngă acea sumă circa 60 de milioane de lei. Și-a deschis o firmă de prestări servicii pentru mașini. Repară mașini, în special de mare tonaj. „Mă mențin pe lina de plutire. Spațiul în care lucrez este închiriat și plătesc destul de mult. Lumea nu are bani și, ca să obții un credit, durează foarte mult pînă întocmești toată documentația. Mi-am propus să mai deschid o hală, dar trebuie să am propriul meu spațiu. Banii i-am investit în timp în utilaje și aparatura necesară. Afacerea asta e o permanentă luptă, dar sînt bucuros că nu am dat faliment”, ne-a declarat Valerică Galea.
Un alt șomer devenit peste noapte patron este Neculai Apetrei, care a fost dat afară de la Schela de Foraj Zemeș. El este din Comănești, iar firma lui are ca profil de activitate desfacerea produselor de construcții en-gross. La început se aproviziona cu marfă, dar rămînea cu ea pe stoc. Cînd a văzut că acest gen de afacere scîrțîie, a renunțat și s-a înscris la licitații pentru aprovizionarea firmelor de construcții. Patronul spune că treaba merge bine de această dată.
Marele și singurul avantaj al disponibilizărilor colective operate cu doi, trei ani în urmă a fost că muncitorii rămași pe drumuri au primit plăți conpensatorii într-o singură tranșă. Cei care au intrat în rîndul șomerilor anul trecut nu au mai beneficiat de această facilitate. În tot județul, 120 de persoane disponibilizate și-au deschis o afacere. Dintre acestea, doar șase au dat faliment. Pentru majoritatea dintre ei, bătălia a fost crîncenă. Nu toată lumea a primit de la stat sume egale de bani. Salariile compensatorii s-au dat în funcție de vechimea în muncă, pe o perioadă de șase, nouă sau 12 luni. Toți beneficiarii au fost obligați să demareze o afacere, să investească banii în ceva: utilaje agricole, titluri de proprietate, un plan de afacere propriu, titluri de stat sau titluri de participare la fonduri mutuale. Deoarece mulți erau atunci la început de drum, șomerii au fost sfătuiți în mod gratuit de firme de specialitate cu care Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bacău are contracte de prestări servicii. Așa au învățat șomerii ABC-ul afacerilor. Cazurile pe care vi le-am prezentat sînt printre cele mai fericite. Acești oameni au încercat și au izbutit să își deschidă propria afacere. Prin forțe proprii, iar acum sînt proprii lor patroni. După cum ei înșiși ne-au declarat, menținerea afacerii pe linia de plutire, dar mai ales începutul, n-au fost deloc ușoare. Lucru care face cu atît mai laudabil gestul lor. Acela de a o lua de la capăt. (Claudiu TĂNĂSESCU)
Lasă un răspuns