• Neculai Lupu, președintele Consiliului Județean, a cerut o restructurare de personal la DGPC • șefii CJ Bacău spun că nu mai au bani la buget pentru a finanța sistemul în forma actuală • reducerea numărului de angajați va produce un adevărat dezastru în sistem
Atunci cînd a pornit la drum, Serviciul pentru ocrotirea copilului avea 15 angajați. În 1999, la doi ani după preluarea centrelor de plasament, Direcția avea 604 salariați, cifra acestora crescînd pînă la 1.448 de salariați în 2000, cînd au trecut în grija instituției și minorii de la învățămîntul special. Restructurarea unor unități a dus la scăderea numărului de personal, în 2001 fiind 1292 de salariați în sistem. Schema de personal are în acest an 1.342 de posturi, dar numai 1.241 sînt ocupate. Pentru cei neavizați, numărul de salariați de la Protecția Copilului poate părea mare, dar în realitate nu este așa. Cel puțin așa spun șefii instituției, comparînd numărul angajaților cu nevoile din centre. Statistic vorbind, circa doi angajați au grijă de 12 – 15 copii, adică fiecare trebuie să se ocupe, în medie, cam de șapte copii. Specialiștii din domeniu spun că ar fi ideal ca la patru, cinci copii să existe cîte un educator. Cu alte cuvinte, la noi un educator sau îngrijitor are responsabilități duble. Și-atunci de unde ideea că schema de personal de la DGPC este umflată?
Cea mai gravă problemă cu care se confruntă în prezent Consiliul Județean este lipsa banilor. De altfel, la ședința Consiliului Județean de acum două luni, președintele Lupu a explicat că „așa nu se mai poate continua”. El a recunoscut că banii sînt puțini și Direcția nu mai poate fi finanțată de la bugetului în forma actuală. Primele semne clare de subfinanțare a sistemului de protecție a copilului din județul nostru au apărut încă de acum cîțiva ani, chiar dacă autoritățile județene nu au recunoscut acest lucru. DGPC a avut, în 1999, un buget de 15,8 miliarde, în 2000 a obținut 43,8 miliarde, în timp ce un an mai tîrziu, adică în 2002, bugetul aprobat de Consiliul Județean a ajuns la 91,9 miliarde de lei. Anul acesta suma alocată prin buget Direcției este mai mică decît în 2001. Instituția are de cheltuit 89,9 miliarde. Nu trebuie scăpate din vedere creșterile de prețuri care au avut loc în 2002, atît la agent termic, cît și la carburanți, energie electrică, alimente și medicamente. Nici sumele alocate în anii precedenți nu au fost atît de mari pe cît par la prima vedere. Trebuie luat în calcul faptul că multe centre au fost reorganizate pe module de tip familial, ori că au necesitat reparații capitale. Activități care au necesitat bani de la bugetul alocat DGPC de Consiliul Județean. Faptul că Direcția pentru Protecția Copilului a fost subfinanțată în cursul anului trecut a fost remarcat și de primul ministru Adrian Năstase. În urmă cu cîteva luni, el a dat exemplu instituția din județul nostru că a intrat cu datorii mari în 2002, debite care trebuiau acoperite din bugetul acestui an.
La cererea lui Neculai Lupu, o parte din consilierii județeni a vizitat toate centrele de plasament din județ, tocmai pentru a se convinge dacă în aceste unități sînt prea mulți salariați comparativ cu numărul de copii. Aceștia nu și-au exprimat pînă acum părerile în mod oficial, lucru pe care l-a făcut, totuși, președintele Lupu. „Concluzia tristă este că trebuie redus urgent numărul de personal pentru că această activitate ne solicită surse financiare tot mai mari. În condițiile în care rectificarea de buget nu ne va permite, se va reduce numărul de centre de plasament în toamnă sau iarnă. Se vor căuta sponsori care să finanțeze pentru o perioadă centrele, sau ONG-uri care să preia finanțarea acestora”, a spus Neculai Lupu la ultima ședință a Consiliului Județean.
Departe de cifre și intenții declarate, specialiștii de la Protecția Copilului cred că micșorarea numărului de personal va crea serioase disfuncționalități în sistem. În primul rînd pentru că vor fi mai puține cadre specializate pentru a se ocupa de copiii instituționalizați. Trebuie luată în calcul ideea că mai puține cadre la mai mulți copii ar putea duce la o pregătire tot mai slabă a copiilor din centre. În plus, nu poate garanta nimeni că nu se vor produce accidente în rîndul copiilor nesupraveghiați suficient. Un caz petrecut cu cîțiva ani în urmă la fosta Casă de copii din Bacău demonstrează că acest pericol există. În urmă cu doi ani, un copil scăpat de sub supraveghere, a căzut pe un geam deschis. Copilul a murit în momentul impactului cu cimentul, iar vinovată a fost supraveghetoarea, care prin fișa postului se obliga să răspundă de sănătatea copiilor pe care-i avea în grijă. Un incident petrecut în urmă cu un an s-a soldat cu moartea altui copil. Acesta era ocrotit la un centru din cartierul Șerbănești, a plecat la școală însă nu s-a mai întors. El a fost descoperit după o vreme înecat în canalul de fugă de pe Bistrița. Nimeni n-a putut fi învinuit de producerea acelei tragedii, însă s-a pus demonstrat clar că este nevoie de o supraveghere mai atentă a copiilor. Iar acest lucru implică existența unui număr mai mare de angajați.
Șefii Direcției pentru Protecția Copilului din Bacău și-au propus pentru viitor să continue reforma începută în sistem. Adică să închidă cît mai multe orfelinate din județ și, fie să reintegreze copiii în familiile naturale, fie să îi dea în grija asistenților maternali profesioniști. Și acest lucru implică cheltuieli. Ca să nu mai vorbim de transformarea fostelor case de copii în module de tip familial, o variantă care s-a dovedit singura viabilă pînă în prezent. Activitate care implică alți cheltuieli de la buget. Însă cel mai important obiectiv al Protecției Copilului este să crească calitatea serviciilor și nu în detrimentul cantității. Este lesne că obiectivul nu poate fi atins fără oameni, care trebuie plătiți.
Pînă la rectificarea bugetară, estimată pentru toamna acestui an, problema restructurării sistemului de protecție a copilului a rămas în coadă de pește. Va fi interesant de văzut ce fonduri va primi în plus județul nostru. Experiența anului trecut a demonstrat că așteptările șefilor Consiliului Județean au fost foarte departe de adevăr. Autoritățile au primit doar cinci miliarde de lei în toamna lui 2001, bani care au fost repartizați integral pentru finalizarea infrastructurii Parcului Industrial Hemeiuși. În atare situație, singura variantă ar fi găsirea unor fundații dornice să-și mai ia pe cap niște cheltuieli enorme și responsabilități pe măsură. (Pagină realizată de Eduard ADAM)
Lasă un răspuns