Pomenirea Scoaterii cinstitului lemn al Sfintei și de viață făcătoarei Cruci
Această sărbătoare provine dintr-o rînduială mai veche a Bisericii din Constantinopol. La 1 august, o părticică din lemnul Sfintei Cruci era scoasă din paraclisul palatului împărătesc și purtată, cu sobor și alai de sărbătoare, la biserica Sfînta Sofia, unde rămînea pînă la 14 august, cînd era readusă la palat. Aceasta se făcea în amintirea arătării Sfintei Cruci, la biruința marelui Constantin asupra lui Maxențiu, la podul Milvius, de pe rîul Tibru (312), precum și a descoperirii lemnului Sfintei Cruci, de către Sfînta Elena, la Ierusalim. După o altă tradiție, această sărbătoare este legată și de biruința, în aceeași zi, a împăratului Manuil Comnenul (1143-1180) asupra turcilor, cu puterea și lumina Cinstitei Cruci a Domnului. Împreună cu celelalte sărbători ale cinstitei Cruci – Înălțarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie, și Duminica a treia, a Crucii, din Postul Mare, scoaterea Sfintei Cruci de azi ne cheamă la o întîlnire duhovnicească cu taina Crucii și la purtarea, în umbra Crucii Domnului, a propriei noastre cruci, dată nouă, în viață, de Dumnezeu. (C.G.)
Lasă un răspuns