• cele mai grav afectate sînt comunele Ghimeș Făget, Agăș, Palanca și Brusturoasa • Prefectura a trimis opt proiecte de hotărîre în care se cer fonduri pentru refacerea infrastructurii distruse de furtună • pentru ajutorarea sinistraților nu se cer bani de la Guvern, ci se caută soluții pe plan local
Efectele furtunilor și inundațiilor care s-au abătut în ultimele două săptămîni asupra județului nostru sînt de-a dreptul catastrofale: circa 120 de case cu gospodării anexe și grădini au fost distruse total sau parțial, șase locuințe au fost rase de pe fața pămîntului, două poduri mari, din beton, au fost înghițite de ape, iar alte 29 de podețe au fost smulse de apele care au lovit cu putere. Au mai fost afectate parțial 18 podețe, iar alți 35,2 kilometri de drum comunal și 6,5 kilometri de drumuri sătești trebuie refăcuți. Vremea capricioasă a dus la avarierea a circa 11 kilometri de lucrări hidrotehnice, trei baraje de colmatare și iar alți 105 metri de dig. Toate aceste pierderi s-au înregistrat în comunele Ghimeș Făget, Agăș, Palanca și Brusturoasa, de departe cele mai afectate de furia naturii.
Urmare a celor întîmplate, reprezentanții Prefecturii și Consiliului Județean din Bacău au înaintat la Ministerul Administrației Publice opt proiecte de hotărîre de guvern în care se cer fonduri pentru repararea infrastructurii. Din fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului s-au solicitat fonduri pentru consolidarea albiei și podului de beton armat pe Drumul Județean (DJ) 206A, din comuna Dealu Morii, consolidarea malurilor și refacerea unor poduri și a drumului comunal 141 Făget-Răchitiș, din comuna Ghimeș Făget, consolidarea versantului care alunecă pe DJ 116A, Tîrgu Ocna – Slănic Moldova și refacerea drumului comunal 146 Asău-Apa Asău-Păltiniș, din comuna Asău. S-au cerut bani și pentru consolidarea DJ 252, aflat la limita județului Bacău cu Vrancea, pe porțiunea Huruiești – Parincea – Buhoci, și reconstrucția podului de beton armat de pe drumul comunal 99C, DJ 252 – Ungureni, comuna Tătărăști. Un alt proiect se referă la realizarea lucrărilor de amenajare a afluenților rîului Bistrița, Trebeș, Negel, Bîrnat și Limpedea, precum și lucrări de amenajare pe rîul Trotuș, la afluenții Horoaia Mică și Mare.
Surprinzător, valoarea pierderilor stabilită de Comisia Împotriva Dezastrelor este cu mult mai mică decît au estimat primarii comunelor afectate. Subprefectul Gabriel Vlase a afirmat săptămîna trecută că pagubele din județ se cifrează la puțin peste 60 de miliarde. E drept, în situația prezentată ieri de prefectul Radu Cătălin Mardare valoarea pierderilor a ajuns la 75 de miliarde, însă Dumitru Balcan, primarul din Ghimeș Făget, spunea acum cîteva zile că doar la el în localitate sînt pierderi de 65 de miliarde.
Comisia de la județ, însă, este de părere că la Ghimeș, de exemplu, pierderile nu depășesc 45,7 miliarde de lei, la Agăș – 15,6 miliarde, zece miliarde la Palanca și doar 4,7 miliarde la Brusturoasa.
Sinistrații au sau nu nevoie ajutor?
Cel puțin pînă în acest moment, autoritățile de la Bacău și-au canalizat toată atenția spre refacerea infrastructurii. E drept, pierderile sînt însemnate și multe căi de acces către anumite sate sînt distruse, iar localnicii sînt izolați. În comuna Ghimeș se înregistrează o situație de-a dreptul dramatică. Podurile care legau satele Bolovăniș și Răchitiș de centrul comunei s-au prăbușit, iar cele aproape 3.200 de persoane care locuiesc în cele două localități sînt rupte de restul lumii. Oamenii nu mai pot ajunge în comună decît cu piciorul, așa încît refacerea podurilor și a drumurilor este prioritară. Prefectul Mardare a cerut sprijin societăților SNP Moinești, care au pus la dispoziție un trailer, Exploatarea Minieră Comănești a ajutat cu un excavator pe șenile și două basculante, iar o altă firmă a trimis la Brusturoasa un utilaj care lucrează de mai multe zile în zonele cu probleme.
Poate că n-ar fi rău însă, ca șefii de la Bacău să le acorde mai multă atenție țăranilor cărora le-au fost distruse casele. Mulți dintre ei ne-au povestit plîngînd vinerea trecută că bordeiele le-au fost înghițite de ape într-o secundă și n-au rămas decît cu hainele de pe ei. Erau, cel puțin la Ghimeș, oameni cu copii mici, care n-aveau ce mînca. Ei dorm și acum la căminul cultural, însă situația asta nu poate dura la infinit. Surprinzător, cei care conduc județul spun că ei i-au întrebat pe primari dacă au nevoie de ajutoare pentru sinistrați, adică apă de băut, alimente și medicamente, iar primarii au spus că nu este cazul. La fel de surprinzător, vinerea trecută, primarul din Ghimeș ne-a confirmat că sînt familii care nu mai au nimic și nu știu încotro să apuce. Că oamenii respectivi sînt amărîți ca vai de ei și că n-au nici ce pune în gură. Și-atunci cum e? Au sau nu nevoie sinistrații de ajutor?
La fel de ciudat este că Prefectura și Consiliul Județean nu a solicitat în nici un proiect de hotărîre Guvern sprijin financiar pentru refacerea caselor dărîmate. Prefectul Cătălin Mardare a motivat că se vor căuta soluții pe plan local pentru reconstrucția caselor luate de ape. „Putem merge și pe varianta Ministerului Administrației Publice, dar și pe cel oferit de Ministerul Muncii. Important este ca banii să ajungă cît mai repede”, a explicat prefectul Bacău. N-ar fi însă o surpriză pentru nimeni dacă demersurile autorităților de la Bacău vor dura și de această dată prea mult, iar oamenii vor aștepta zadarnic. Cea mai bună dovadă în acest sens o reprezintă cele petrecute în luna martie a acestui an, în urma incendiilor. Oamenii au așteptat ajutor de la stat de li s-au lungit urechile, iar sprijinul oferit de diverși agenți economici din zonă a fost bun, dar nu suficient. Reconstrucția caselor n-a mai fost finalizată, în schimb liderii PSD n-au pierdut ocazia să-și mai aroge niște merite că au ajutat niște oameni năpăstuiți.
Important ar fi ca zonele afectate de inundații și furtuni să fie declarate zone calamitate. Aceasta ar atrage după sine urgentarea sprijinului de la București și alocarea unor sume mai mari. Neculai Lupu, președintele Consiliului Județean, spunea săptămîna trecută că va cere imperios ca acele localități afectate de inundații și furtuni să fie declarate zone calamitate. Ieri, președintele Lupu spunea că va face demersuri pe lîngă o unitate militară care vrea să caseze niște utilaje să le dea comunelor, urmînd să fie folosite pentru repararea drumurilor. (Eduard ADAM)
pe raster
Ploile torențiale și inundațiile pot aduce potop de boli
Specialiștii Direcției de Sănătate Publică (DSP) avertizează populația din zonele inundate că fierberea apei care provine din fîntîni, asanarea și dezinfectarea puțurilor inundate, sau consumul de apă minerală sînt singurele modalități de evitare a unor boli contagioase grave. Pentru evitarea epidemiilor hidrice, adică cele transmise prin consumul de apă infestată, persoanele din zonele inundate trebuie să nu folosească apă contaminată și să nu se scalde în apele rîurilor poluate. „În asemenea situații pot apărea o mulțime de boli infecțioase. De la bolile diareice acute, holeră, febră tifoidă, diezenterie, leptospiroză și pînă la tuberculoză, toate se pot transmite prin consumul de apă din fîntînile inundate. Dacă fîntînă poluată este singura sursă de apă din gospodărie, apa trebuie fiartă și răcită, după ce în prealabil a fost curățată”, ne-a declarat dr. Cristina Matanie, șefa compartimentului de Promovare a Sănătății din DSP. Seria bolilor care pot fi transmise în această perioadă în zonele inundate ale județului continuă cu maladii declanșate de bacterii ale căror purtătoare sînt șobolanii, bovinele și porcinele. Poliomielita, hepatita virală sau conjunctivita sînt și ele cîteva dintre bolile infecțioase de care locuitorii loviți de inundații trebuie să se ferească. Toate aceste boli se manifestă cu pierderea poftei de mîncare, grețuri, vărsături, dureri vagi abdominale și balonări, cefalee, crampe musculare și diaree. (C.D.)
Lasă un răspuns