• concluzia aparține specialiștilor și autorităților prezente ieri la Seminarul „Civilizația Montană și dezvoltarea durabilă”, desfășurat la Slănic Moldova
Ieri s-a desfășurat la Slănic Moldova Seminarul Județean „Civilizația montană și dezvoltarea durabilă”, manifestare dedicată Anului Internațional al Muntelui. Anul Internațional al Muntelui (AIM) 2002 în România este o inițiativă a Organizației Naționale Unite și are ca obiectiv general asigurarea bunăstării populațiilor montane prin promovarea dezvoltării durabile a zonelor de munte. La întîlnirea de ieri au fost prezenți subprefectul Gabriel Vlase, președintele Consiliului Județean Bacău, Neculai Lupu, specialiști din agricultură și silvicultură și primarii sau reprezentanții primăriilor din localitățile situate în zona montană a județului.
Discuțiile s-au polarizat pe situația acestor localități, pe problemele pe care le au și pe schimbările care ar trebui făcute astfel încît viața locuitorilor din zonele de munte să fie îmbunătățită. În județul Bacău, zona montană reprezintă peste 35 % din teritoriu și cuprinde 21 sînt comune, patru orașe și un municipiu. Problemele din zona montană sînt și în județul Bacău, la fel ca la nivel național și internațional, mai numeroase și mai mari decît în marea parte a localităților situate în zone cu alt tip de relief. Studiile efectuate au dus la concluzia că acestea sînt mai expuse la sărăcie, marginalizare socială și politică, la conflicte. De asemenea, agricultura are de suferit din cauza izolării geografice, condițiilor climaterice dificile și ecosistemelor fragile care determină ca activitatea în acest domeniu să se desfășoare mai lent și mai dificil.
După cum au arătat cei care au luat cuvîntul la seminarul de la Slănic, și în județul Bacău toate aceste probleme se regăsesc din plin. Efectivele de animale au înregistrat pierderi mari: efectivul de vaci cu lapte a scăzut cu 20 %, iar acel de ovine cu 45 %. Nivelul tehnic agricol este foarte scăzut, ceea ce reprezintă o mare problemă dat fiind faptul că, din 208 880 de locuitori ai zonelor montane ale județului, peste 50 % sînt agricultori. Scăderi drastice au avut loc și la nivelul populației rurale, prin pierderea locurilor de muncă, în special în orașele Moinești, Comănești și Dărmănești. Zonele respective sînt deficitare și în ceea ce privește infrastructura drumurilor locale, apă, canalizare, sănătate. În ceea ce privește drumurile, de starea lor și-au putut da seama, pe viu, toți cei care au fost ieri la seminar, șoseaua dintre Tîrgu Ocna și Slănic fiind plină de „capcane” pentru șoferi.
Întîlnirea de ieri n-a avut însă rolul de a scoate în evidență o stare de fapt, nu prea bună, ci de a găsi soluții pentru înlăturarea acestor neajunsuri. Zonele de munte au și o serie de avantaje: peisajele, flora și fauna sau resursele naturale. Una dintre modalitățile de a profita de acestea este agroturismul, care a început să se dezvolte și în județul Bacău. Agroturismul poate fi o soluție pentru relansarea economică a zonelor de infrastructură, după cum a afirmat subprefectul Vlase, adăugînd că această activitate nu necesită investiții majore, turistul dorește să i se asigure condiții minime, apa curentă sau curățenia, și nu servicii ca la un hotel de patru sau cinci stele. O altă problemă adusă în discuție a fost cea a resurselor naturale din zonele de munte care, din păcate, nu sînt valorificate cum trebuie. Viorel Ghelase, șeful Direcției Silvice Bacău, a dat un exemplu concludent. „Străinul vine, plătește, împușcă trofeul în zece minute și pleacă. Dacă vînătoarea ar fi corelată cu agroturismul, beneficiile ar fi mult mai mari”, a spus Ghelase. Rămîne de văzut ce concluzii au tras primarii prezenți la întîlnire și ce modalități vor găsi pentru dezvoltarea viitoare a zonelor de munte din județ. (Romeo SĂLBATECU)
Lasă un răspuns