Prima zi a anului bisericesc a însemnat și primii pași spre înnoirea sprituală în parohia „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” din cartierul Izvoare din Bacău. Mii de credincioși s-au adunat duminică, 1 septembrie, de la primele ore ale dimineții, în curtea lăcașului de cult, pentru a participa la sărbătoarea acestei parohii. O biserică mărită, o casă de prăznuire, o capelă mortuară, un veșmîntar în dreapta altarului sînt construcțiile noi, ridicate, „cu sprijinul enoriașilor fără de care nu s-ar fi putut realiza nimic” după cum ne-a spus preotul Cloșcă. O scenă amplasată în curte, încadrată cu flori și crengi de brad, a fost pregătită încă de sîmbătă seara, pentru marele eveniment din ziua pomenirii Sfîntului Simeon Stîlpnicul.
Așa că, în jurul orelor 8.00, a început slujba religioasă la care au liturghisit alături de cei doi păstori de suflete de la „Sfinții Arhangheli”, Ciprian Cloșcă și Laurențiu Ilisei, și alți frați întru Hristos. La orele 9.00, totul era pregătit pentru ceremonialul de sfințire. Atunci, Prea Sfințitul Arhiereu Ioachim Băcăuanul a început oficierea acestei importante ierurgii, care este tîrnosirea unui lăcaș de cult. După introducerea moaștelor de martiri în sfînta masă din Altar, așa cum cer canoanele Bisericii, și sigiliarea acesteia, Prea Sfințitul Ioachim a însemnat cu Sfîntul și Marele Mir biserica Sfinților Arhangheli. Sfințirea a continuat și cu celelalte așezăminte ridicate în incinta parohiei situate la marginea orașului.
„Festinul” duhovnicesc a continuat cu Sfînta Liturghie cerebrată afară pe scenă, de către Episcopul-Vicar al Episcopiei Romanului și soborul de preoți. Într-o parte a scenei, în veșminte albe, s-au aflat pe tot parcursul slujbei ca invitați și preoții romano catolici Virgil Chelaru și Dominic Petru de la biserica „Sfîntul Francisc”. În acest timp, enoriașii și credincioșii băcăuani începuseră să se închine în sfîntul Altar, așa cum este tradiția în zi de sfințire, sub privirile atente ale jandarmilor care au asigurat ordinea și liniștea pe tot parcursul slujbei.
La încheierea Liturghiei, fiind vorba și de o bisercă situată „într-o pădure de cruci”, s-a săvîrșit și un parastas pentru cei adormiți întru Domnul. Apoi, la „rugămintea stăruitoare” a protopopului Vasile Radu, preotul Ciprian Cloșcă a fost recompensat pentru activitate cu gradul de sachelar, fiindu-i încredințat brîul albastru, întrucît „celelalte trepte onorifice, iconom și iconom stavrofor, nu se dau decît cu aprobarea Sfîntului Sinod al B.O.R.” după cum a precizat preotul Radu.
Sfîrșitul a fost dedicat cuvintelor de învățătură care au atins și diferentele existente. Astfel, în cuvîntul său, protopopul a cerut iertare Prea Sfințitului Ioachim Băcăuanul, pentru că, unii „slujitori din neștiință sau din ispitire diavolească v-au mîhnit”, asigurîndu-l de „toată dragostea și respectul cuvenit unui ierarh” atît din partea preoților, cît și a credincioșilor. În fața privirilor nedumerite ale credincioșilor ce ascultau aceste cuvinte, Episcopul-vicar le-a spus că „părintele protopop a făcut mea culpa deoarece, la o parohie învecinată, n-am fost primit cu atîta dragoste ca aici”. De asemenea, ierarhul s-a arătat încrezător că „și acolo va fi primit, cînd credincioșii își vor deschide în primul rînd inimile”, mai ales că o biserică nu poate trăi în sînul Ortodoxiei fără binecuvîntarea unui Episcop. Căci, a spus Prea Sfințitul Ioachim Băcăuanul, „unde este Biserica, acolo este și Episcopul, iar o biserică fără episcop nu este ortodoxă”.
După ce a mulțumit pentru participare episcopului și preoților coliturghisitori, parohul Ciprian Cloșcă ne-a declarat: „lucrările de restaurare au început în anul 1997 sub îngrijirile preoților de atunci Petru și Valerian Chelaru. Din martie 2002, cînd am fost numit preot aici, aproximativ 90 la sută din lucrare era încheiată. Împreună cu enoriașii, adică cu cele 1.500 de familii din parohie, și al domnului Benone Beca, am reușit să desăvîrșit efortul părinților care au slujit aici înainte”. De asemenea, preotul Cloșcă a ținut să precizeze că se străduiește ca începînd cu anul viitor ” acest complex din curtea bisericii să devină un centru de asistență socială pentru cei defavorizați”.
La final, păstrînd tradiția înaintașilor, preotul paroh a invitat soborul slujitorilor la o agapă. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns