Eugen Verman
Ne-a mai părăsit un ziarist. În ultimii ani, un anonim. Căci numele celor care și-au jertfit, ani de-a rîndul, sănătatea și viața în slujba condeiului e, din păcate, de multe ori, uitat. Se numea și semna: Maria Rusu. Cei care citeau presa băcăuană prin anii ’60 și ’70 își amintesc acest nume. Femeile erau, în acea vreme, mai puține în presă. Ea, Maria Rusu, s-a impus, însă. Condeier de vocație, a slujit Cuvîntul. Am cunoscut-o de mulți, chiar de foarte mulți ani, sînt, de atunci, peste 40. Era o fată plină de viață, comunicativă, iar vorbele sale erau pline de miez. Maria Rusu, cînd vorbea și cînd scria, spunea mult. Descendentă dintr-o familie de țărani din Oșlobenii pe unde a copilărit Creangă, fata aceea bătea, la începutul anilor ’60, la porțile Școlii de jurnalistică, iar după aceea a dovedit acele calități pe care orice ziarist, din toate timpurile, trebuie, necondiționat, să le aibă. Mi-o amintesc din timpul școlii – studentă eminentă, extrem de ambițioasă. Absolvise Școala Normală din Piatra Neamț – școală veche, înființată la începutul veacului XX, școală de tradiție, fusese șefă de promoție. Avea, deci, ascendentul unui om temeinic pregătit și, mai ales, trăia, la cea mai înaltă tensiune, aspirația de afirmare în viață. Șefă de promoție a fost și în Școala de jurnalistică. Și acele calități deosebite au purtat-o, ani și ani, la ziarul la care a lucrat, făcînd parte din pleiada aceea de mari jurnaliști băcăuani precum Victor Enășoae, Dumitru Mitulescu, Mihai Dumitrache, Stelian Nanianu și alții – trecuți în eternitate.
…Sîmbătă, 13 septembrie, pe o ploaie ca lacrimile izvorîte dintr-o mare durere, am condus-o pe ultimul său drum. Firul vieții sale a fost curmat de o boală nemiloasă. Meditînd, în fața sicriului în care își odihnea cele dintîi clipe ale veșniciei, o străfulgerare de lumină mi-a spus că, în fapt, ziariștii nu mor. Numele lor rămîne în memoria Cuvîntului săpat în plumbul care le-a pătruns întreaga ființă. Atunci m-am bucurat. Și mi-am zis că Maria Rusu nu a murit. Și mi-am mai spus că o voi reîntîlni, dacă nu pe stradă, cum ne-am întîlnit de atîtea ori, ne vom reîntîlni undeva, cîndva.
Lasă un răspuns