Un eveniment contestat

• La Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu” a avut loc vernisarea expoziției permanente ce cuprinde etajele I și II • evenimentul a fost contestat de artiștii băcăuani. • „Aici este un amalgam de chestii oribile, iar designul interior este asemănătoar cu cel din biroul unei firme. Unde s-a mai văzut o armură medievală lîngă ulcioare, ca să nu mai vorbim de alte kitch-uri?”, s-a întrebat retoric și ironic Mihai Chiuaru, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Bacău, în același tonus cu pictorii Ilie Boca și Crăiță Mîndra, prezenți și ei la vernisaj

Multă lume bună din sfera culturală s-a adunat ieri la Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu” din Bacău. Poate mai bună ca niciodată: academicieni, profesori universitari, artiști fotografi, pictori, istorici, ca să nu mai vorbim de autoritățile locale și județene. Evenimentul l-a constituit ediția a XXXVI-a a Simpozionului Național „Vasile Pîrvan” și vernisarea a două expoziții. Una temporară de artă fotografică „Cinefotoart”, prima de acest gen la Bacău, și una permanentă la etajul I și II al Muzeului. După ce a fost tăiată panglica ce a consemnat deschiderea oficială a expoziției „Cultura materială și spirituală din zona central-vestică a Moldovei din paleolitic și pînă în evul mediu tîrziu”, participanții la simpozion și ceilalți invitați au parcurs cu interes expoziția. „Este o expoziție unicat, ce iese din cadrul unei expoziții obișnuite și credem că dărîmă multe mentalități învechite în privința muzeografiei. Este o expoziție modernă, aerisită, în care vizitatorul se poate implica interactiv. Nu este ceva contemplativ”, a spus Lăcrămioara Stratulat, directoarea Muzeului de Istorie. „Prin intermediul atelierelor experimentale, vizitatorul poate deprinde cîteva din tehnicile de cioplire, șlefuire și perforare a pietrei, precum și tehnica olăritului, lucru neîntîlnit în muzeele de la noi. Am fost influențată de cele văzute în S.U.A”, a mai precizat Lăcrămioara Stratulat, care a ținut să precizeze că „expoziția este realizată de un colectiv de specialiști, arhitecți și designeri”. Tot directoarea Muzeului a menționat, la vernisaj, că „reconstituirea la scară 1/1 este controversată. Și, pe bună dreptate, deoarece „controversa” s-a manifestat la nivelul artiștilor plastici băcăuani, singurii care au avut ceva de spus.

În timp ce vizitatorii admirau colibele făcute la scară naturală, sanctuarul de la Brad, piesele din aur, sabia de la Marvila sau pe olarul Anton Ciobanu în exercițiul funcțiunii, pictorii băcăuani observau. Cu ochi de artist, revoltat de cele văzute în premieră, Mihai Chiuaru, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Bacău, s-a arătat supărat și intrigat. „Aici este un amalagam, iar chestiile astea sînt oribile”, a spus el, referindu-se la suporturile pe care erau expuse piesele, cu diverse modele, și la jaluzelele verzi ce acopereau geamurile. „Ca să nu mai vorbesc de colibele astea cu stuf deasupra, care sînt niște kitsh-uri jalnice. Păi, uitați-vă și dumneavoastră în jur. Parcă am fi în biroul unei firme. Pentru un vizitator este prefabil să admire obiectul autentic, nu improvizația”, a continuat el. „Am vizitat și alte muzee occidentale, cum este cel etrusc, însă acolo am văzut doar machete la scară redusă, nicidecum asemenea construcții”, a conchis el. Prezent de față, bine dispus și cu mult calm, Dumitru Brăneanu, vicepreședintele Consiliului Județean, instituție care a suportat toate cheltuielile legate de această expoziție, a răspuns: „fiecare are viziunea lui”, cerînd totodată înțelegere pentru muzeografi. „Dați-le voie să aibă viziune proprie”, a adăugat el. Cît privește stuful și jaluzelele, Dumitru Brăneanu a răspuns pe un ton vesel: „Păi se asortează că și stuful ăsta a fost verde”. Lista observațiilor pictorului Chiuaru a continuat și cu privire la așezarea pieselor în muzeu. „Unde s-a mai pomenit o armură medievală așezată lîngă ulcele? Parcă ar fi o imagine din vechile muzee românești în care începem cu antichitatea și terminăm cu Ceaușescu”, a afirmat Chiuaru. A fost însă contrazis de Dumitru Brăneanu, care i-a atras atenția că expoziția se încheie cu epoca medievală.

Afirmațiile cunoscutului artist băcăuan au fost susținute și de pictorul Ilie Boca, artist ce ar fi preferat să vadă la Muzeu „o expoziție a civilizației de pe Siret”, și Vasile Crăiță Mîndră. „Ar fi putut să consulte un artist plastic pentru această expoziție. Pînă la urmă, singurul român premiat de UNESCO pentru un muzeu a fost un artist plastic, Horia Bernea”, a mai spus Chiuaru. Pentru a îmbuna spiritul critic al artistului, vicepreședintele Consiliului Județean a transferat discuția pe linia mănăstirii de la Parincea, unde pictează Chiuaru. Nici aici nu a avut sorți de izbîndă, aristul avînd probleme financiare, deloc deglijabile.

Unul din aprigii susținători ai expoziției a fost arhelogul Dan Monah, care a definit colibele din interior ca fiind „realizate pe baza observațiilor arhelogice”. De asemenea, Dan Monah a afirmat că „reconstituirea este indicată, fiind utilizată și în muzeele occidentale. „cît despre kitsch, nici nu poate fi vorba”, a spus el. Singura problemă în ceea ce privește această expoziție este, în opinia lui Dan Monah, „lumina de afară, care nu permite crearea unei emoții specifice autorului”.

Cum orice noutate atrage după sine reacții adverse, singurii împuterniciți să facă tragă concluzii vor fi vizitatorii. Ce și cît vor învăța ei despre istorie, rămîne de văzut. (Constantin Gherasim)