• centrele de plasament din județ nu mai au nici un leu în cont • copiii statului mănîncă alimente date pe datorie de patroni înțelegători • ca să supraviețuiască, centrele ar mai trebui să primească 45 de miliarde de lei • s-au găsit doar 18 miliarde de lei, dar birocrația împiedică ca acești bani să intre în conturile orfelinatelor
Complexul de Servicii Comunitare nr. 5 Comănești este cea mai mare unitate de protecție a copilului din județul Bacău. După reorganizarea, comasarea sau închiderea unor centre din această zonă a județului, unitatea de la Comănești a ajuns să ocrotească nu mai puțin de 253 de copii, cei mai mulți dintre ei elevi de școală. De aproximativ o lună, Complexul de Servicii Comunitare din Comănești a intrat în datorii, din cauză că nu mai are nici un leu în cont. „Toate aprovizionările pe care le-am făcut cu prilejul deschiderii anului școlar pentru rechizite, o parte din echipament sau alte obiecte strict necesare au fost pe datorie. Avem facturi neachitate la utilități, la furnizorii de medicamente și, ce este cel mai dureros, la furnizorii de alimente. În total, pentru a ne putea permite să facem și aprovizionarea de toamnă, ar trebui să ne intre în cont, să stingem toate facturile restante, aproape un miliard de lei”, ne-a declarat unul dintre salariații Complexului de Servicii Comunitare 5 Comănești. Angajații celei mai mari unități de protecție a copilului din județ spun că, cel puțin deocamdată, copiii aflați în grija statului nu au de suferit din cauza lipsei banilor, întrucît unitatea mai poate să se aprovizioneze pe datorie. Dar dacă acest centru nu va primi în cel mai scurt timp banii necesari, se va putea vorbi de un adevărat dezastru. Și asta deoarece firmele care au acceptat să dea alimente fără bani au fost de acord cu acest sistem numai pentru încă trei săptămîni. „Dacă pînă pe 5 octombrie nu vom primi bani să achităm facturile la furnizorii de alimente, nu vom mai avea ce să le dăm de mîncare la copii, pentru că nimeni nu mai este dispus să ne dea produse pe datorie”, spun contabilii de la Comănești.
40 de miliarde mai puțin decît are nevoie Protecția Copilului
Situația Complexului de Servicii Comunitare de la Comănești nu este singulară. Toate instituțiile de ocrotire a copiilor din județ se confruntă cu aceeași criză financiară fără precedent. Problema principală pleacă de la faptul că, la începutul acestui an bugetar, Direcția Generală pentru Protecția Copilului (DGPC) Bacău nu a primit decît ceva mai mult de jumătate din suma solicitată pentru acoperirea cheltuielilor legate de îngrijirea copiilor aflați în instituțiile statului. În loc de 127 de miliarde, cît a solicitat de la finanțatori, DGPC a primit pentru anul bugetar în curs doar 87 de miliarde de lei. Iar lipsa celor 40 de miliarde de lei se resimte acum din plin. Toți banii alocați pentru acest an s-au terminat, deși sîntem abia în luna septembrie. Acum, toate centrele de plasament își desfășoară activitatea achiziționînd produse fără să le plătească. Va veni însă ziua scadenței, iar bani nu prea sînt. „Datoria acumulată de unitățile din subordine se ridică la aproape trei miliarde de lei. În prezent, achizițiile se fac datorită bunăvoinței furnizorilor, cu care sîntem în relații vechi de colaborare și care știu că, în final, își vor primi banii”, spune Sorin Brașoveanu, directorul DGPC Bacău.
După ce au văzut că suma primită pentru acest an este ceva mai mare de jumătate din cît ar trebui, șefii sistemului de protecție a copilului din județ au primit asigurări că diferența de bani va fi primită la rectificarea de buget. Numai că nici recenta reîmpărțire a fondurilor nu a fost mai avantajoasă pentru copiii aflați în grija statului. DGPC a primit 6 miliarde de lei din bugetul de stat și există promisiuni că și Consiliul Județean ar mai da încă 12 miliarde, din propriile fonduri. Adică, în total, 18 miliarde de lei, în condițiile în care pînă la sfîrșitul anului ar mai trebui 45 de miliarde de lei pentru ca micuții să aibă ce mînca, dormitoarele să fie încălzite, iar salariații să își primească banii.
Rămîne de văzut dacă șefii Consiliului Județean își vor putea onora promisiunile. Cu siguranță că dacă ar fi avut banii ceruți de Protecția Copilului, Consiliul Județean, de unde vine cea mai mare parte a finanțării pentru centrele de plasament, ar fi alocat sumele solicitate încă din ianuarie. Nu le-a avut, așa că a dat cu 40 de miliarde de lei mai puțin. Pe ce se bazează șefii CJ cînd spun că ei vor mai aloca încă 12 miliarde de lei în viitorul apropiat, nu putem ști. Știm însă că la rectificarea de buget din această toamnă, județului nostru i-au fost repartizate doar 36,4 miliarde de lei. Din această sumă de mizerie, doar 7,3 miliarde de lei vor merge la CJ pentru nevoile proprii. E greu de crezut că instituția va direcționa întreaga sumă către Direcția pentru Protecția Copilului. Și, chiar dacă ar fi așa, tot i-ar mai trebui încă cinci miliarde, ca să se ajungă la cele 12 promise.
Situație fără ieșire
În ciuda situației aproape fără ieșire, șefii sistemului de protecție a copilului dau asigurări că micuții aflați în grija statului nu au în prezent de suferit din cauza lipsei lichidităților din cont. „Mîncarea le este asigurată copiilor, chiar dacă nu sînt bani. Unitățile se aprovizionează pe datorie. Probleme vor apărea în momentul în care firmele nu vor mai accepta să dea produse fără să li se plătească facturile restante. Va trebui să căutăm alți furnizori, deși nu este deloc ușor ca, în prag de toamnă și fără bani, să îi găsim”, continuă Sorin Brașoveanu. Cît privește situația celor aproximativ 1.200 de salariați din sistem, aceștia vor resimți efectele crizei din sistem abia pe 20 septembrie, cînd ar trebui să ridice de la casierii avansul lunii septembrie.
Criza prin care trece sistemul de protecție a copilului nu reprezintă o noutate pentru nimeni, în condițiile în care de cîțiva ani, în fiecare toamnă, centrele de plasament și salariații din sistem trebuie să facă față unei crize financiare. Șefii DGPC spun că, pînă la sfîrșitul anului, situația se va rezolva și că ordonatorii de credite vor găsi resurse financiare pentru a le asigura celor aproape 1.000 de copii instituționalizați condițiile minime de trai. Deocamdată, aceștia supraviețuiesc datorită îngăduinței investitirilor privați care au înțeles să le asigure centrelor de plasament aprovizionarea cu alimente, chiar dacă unitățile nu plătesc. Nu se știe, însă, pînă cînd patronii vor mai accepta să crediteze hrana copiilor aflați în grija statului.
E foarte simplu să mizezi pe bunăvoința unor furnizori, care, probabil, speră că fiind vorba de o instituție de stat banii vor veni cu siguranță, chiar și dacă cu mare întîrziere. Dar nici unul dintre cei care se ocupă de soarta orfanilor din centre nu pare să aibă răspuns la întrebarea «și dacă de mîine firmele nu le mai dau nimic?» Bine ar fi să nu se întîmple așa, fiindcă, pînă la urmă, la mijloc sînt niște copiii nevinovați. Care nu sînt de vină că niște adulți fără suflet i-au făcut și s-au lepădat de ei. Nu e nici vina celor care s-au procopsit cu ei, în centre de plasament. Însă e de datoria acestora ca, dacă i-au luat în grijă, cu voie sau nu, să le asigure un trai decent, fie și doar pînă la majorat. Iar acum, în situația actuală, cînd centrele sînt descoperite complet, după cum o recunosc chiar funcționarii de aici, poate fi vorba de orice, numai de siguranța unui trai decent nu.
Protecția Copilului pune embargou la informații
Plecînd tocmai de la această situație grea care există, am încercat ieri să discutăm cu patronii cîtorva firme din oraș care dau alimente pe datorie la centrele de plasament. Practic, am dorit să aflăm punctul acestora de vedere: pînă cînd mai sînt dispuși să crediteze un sistem păgubos, dacă au un termen limită pînă cînd vor da alimente pentru cei mici și cînd speră să-și primească banii. N-am reușit însă să ajungem laei, fiindcă reprezentanții Direcției Gelerale de Protecție a Copilului Bacău au ajuns să păzească ca pe sfintele moaște furnizorii de alimente. Contactat telefonic, Florin Crețu, purtătorul de cuvînt al DGPC Bacău, a refuzat să ne spună numele firmelor cu care DGPC are încheiate contracte, susținînd că acestea sînt secrete. „Nu putem spune numele firmelor,
pentru că Protecția Copilului este oarecum favorizată din acest punct de vedere. Sîntem singura instituție din oraș la care societățile mai acceptă să dea pe datorie. Dacă dăm numele firmelor, o să vrea și alte centre să primească aceleași favoruri, iar firmele s-ar putea să se răzgîndească în privința noastră”, explică Florin Crețu motivul pentru care firmele sînt ținute în secret.
(Costinela BREAHNĂ)
Lasă un răspuns