• în cursul nopții de 30 septembrie spre 1 octombrie au fost arestați șapte foști înalți funcționari ai băncii • printre ei se numără și fosta directoare, Carmen Negoiță • pînă în prezent au fost arestate 15 persoane • mandatele de arestare au fost emise de Parchetul Național Anticorupție • printre ceilalți arestați se numără și un fost comisar al Gărzii Financiare Bacău precum și nume sonore de oameni de afaceri • cercetările nu s-au încheiat și urmează și alte rețineri
În noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie, procurorii Parchetului Național Anticorupție (PNA) au emis 15 mandate de arestare pe numele a șapte foști angajați ai Băncii Transilvania și a unor oameni de afaceri băcăuani. Printre cei reținuți de procurori se numără fostul director al sucursalei Băncii Transilvania, Carmen Mihaela Negoiță. Ea este acuzată de luare de mită, înșelăciune în dauna băncii, fals și uz de fals, complicitate la spălarea de bani și neurmărirea creditelor acordate. Ciprian Stanciu, șef serviciu credite, Eduard Colos, moderator credite, Georgeta Pricopoea, moderator credite, consilierul juridic Ioana Simona Moroca, economista Cristina Hermeziu și contabilul șef Timona Cioinea, toți foști angajați ai băncii pînă la începutul acestui an, sînt învinuiți de fals, uz de fals, înșelăciune în dauna băncii, complicitate la spălarea de bani și neurmărirea creditelor acordate.
Ceilalți arestați de procurorii PNA sînt un fost comisar al Gărzii Financiare (GF) Bacău, Dorinel Popa, patronul firmei Tandem Road SRL Bacău, omul de afaceri Benoni Beca, patronul firmei Ampolla Prest din Bacău, Vasile Munteanu, șeful Agenției Bacău a Societății de Asigurare Reasigurare Transilvania SA Cluj, Daniela Monica Vascan, contabilul societății Ampolla, Liviu Florin Dorneanu, administratorul societății Neomedian SRL, Marcel Petru Rusu, administratorul societății Montvin SRL, Virgil Cătălin Berzunțanu, administratorul societății Arcovin SRL și Mirel Ionel Anghel, administratorul societății Diram Com SRL Bacău. Toți aceștia sînt cercetați pentru înșelăciune bancară, fals, uz de fals, folosirea banilor în alte scopuri, spălare de bani și emitere de file CEC cu date nereale. Într-un comunicat emis de Parchetul Național Anticorupție se precizează că „în fapt, este vorba de trei grupuri de învinuiți care desfășurau activități de producție și comerț cu produse din lemn și alcool și care în perioada 2000 – 2001 s-au asociat cu salariați de la Sucursala Bacău a Băncii Transilvania pentru săvîrșirea de infracțiuni. Prin folosirea unor documente false s-au obținut nelegal credite în valoare de 160 de miliarde de lei care nu au mai fost restituite. Banii obținuți din credite au fost folosiți în interes personal și în alte scopuri pentru a li se pierde urma”.
Primele mișcări de „cadre” de la Banca Transilvania au fost la începutul anului
Deși arestările de luni noaptea au fost ținute departe de ochii presei, iar șefii Parchetelor și Poliției au refuzat să ofere informații oficiale, surse din cadrul echipei de anchetatori ne-au declarat că toți funcționarii băncii erau în atenția organelor de cercetare încă din perioada în care se aflau în funcție. Foștii salariați ai băncii au facilitat acordarea de credite în valoare de zeci de miliarde de lei fără să verifice bonitatea beneficiarului și au acceptat drept gaj facturi false. Primele semnale de neliniște au apărut la sucursala Băncii Transilvania din Bacău la începutul anului, cînd tuturor celor șapte funcționari ai băncii li s-au desfăcut contractele de muncă. „Țin să precizez că toți aceștia sunt foști funcționari ai băncii, care au fost concediați pentru încălcarea normelor interne de acordare a creditelor. Aceasta a fost o problemă a băncii la momentul respectiv, însă, din clipa în care cazul a fost preluat spre cercetare de procurori și polițiști, ei sunt cei abilități să facă încadrarea faptelor săvîrșite de foștii noștri salariați”, ne-a declarat directorul sucursalei Băncii Transilvania, Marius Savin. El mai spune că încă nu poate face o apreciere asupra impactului negativ pe care îl vor avea aceste arestări asupra imaginii băncii. „Nu pot anticipa acum cum va fi afectată instituția noastră. Și nici nu vă pot spune dacă se va recupera integral prejudiciul”, a declarat șeful sucursalei băcăuane. El a refuzat să facă orice comentarii legate de valoarea prejudiciului, de valoarea sumelor recuperate sau de modul concret în care s-au derulat afacerile ilegale prin intermediul sucursalei băcăuane a băncii. Pentru astfel de amănunte șeful sucursalei băcăuane ne-a îndrumat către biroul de presă al băncii a băncii centrale din Cluj. Numai că, aici, purtătorul de cuvînt al instituției, o anume doamnă Jurcă ne-a declarat că….”nu sînt abilitată se dau informații presei”, ca și cum nu pentru asta a fost numită pe acest post.
Caracatița avea tentacule pînă la președintele băncii centrale din Cluj
La doar cîteva luni de la debarasarea de fosta echipă de la sucursala băcăuană a Băncii Transilvania, la Adunarea Generală a Acționarilor (AGA), a fost demis din funcție și președintele băncii centrale, Iosif Pop. Motivele oficiale pentru care s-a recurs la această decizie extremă au ținut la acel moment, pentru publicul larg, de politica de dezvoltare a băncii. Potrivit declarațiilor de la acea vreme, Pop ar fi optat pentru o altă strategie decît cea a Băncii Europene de Dezvoltare și Reconstrucție (BERD), cel mai important acționar al Băncii Transilvania, cu 15 la sută din capitalul social. El nu a renunțat la poziție, mizînd pe votul acționarilor în favoarea sa, în acest fel urmînd să-și păstreze și funcția de președinte. Numai că membrii AGA au decis altfel, iar Iosif Pop a fost nevoit să se mulțumească cu fotoliul de simplu membru în Consiliul de Administrație al băncii.
Din surse care au ținut să-și păstreze anonimatul am aflat că demiterea lui Pop a avut cu totul alte motive și a fost în strînsă legătură cu afacerile cu alcool ale băcăuanului Benoni Beca. Se pare că acesta a obținut credite cu valori care depășeau plafonul de 900 de milioane de lei, pentru care nu putea obține banii numai cu semnătura șefului sucursalei și pentru care avea absolută nevoie de acordul și semnătura președintelui băncii centrale. Benoni Beca ar fi obținut astfel de credite de mai multe ori și este la mintea cocoșului că un obscur om de afaceri din Bacău, cu un SRL care nu spune nimic nimănui, prezenta atîta încredere încît șeful unei bănci cu sucursale în toată țara să-și pună semnătura pe cîteva acorduri fără să se fi „uns” și el cu ceva miere pe degete. Iar acționarii majoritari au știut ei ce-au știut atunci cînd s-au lepădat de Pop fără menajamente. Că afacerea cu Benoni Beca, liderul grupului „Alcool” are legătură cu demiterea lui Pop, o dovedește și modul în care a fost arestat băcăuanul. Beca este singurul din grupul oamenilor de afaceri reținuți ieri care a încercat să fugă în Italia, el fiind arestat în Vama din Aeroportul Otopeni.
De la demiterea lui Pop, interimatul la conducerea BT a fost asigurat pînă ieri de italianul Roberto Marzanati, impus în furntea băncii de către BERD. Tot BERD a decis că a venit vremea ca frîiele la conducerea băncii să fie încredințate de la 1 octombrie olandezului Robert Reckers, fostul președinte al ABN AMRO în România. Bancherul din țara laleleor este secondat de Cecilia Iliescu în funcția de vicepreședinte al BT.
Afacerile cu lemn l-au adus în arestul poliției pe un fost comisar al Gărzii Financiare.
În 1998, comisarul Dorinel Popa a plecat de la Garda Financiară, pe motiv că are de întreținut o familie numeroasă, că salariul pe care îl primește este insuficient și că intenționează să-și înființeze o firmă, lucru care ar veni în contradicție cu funcția pe care o deținea. Așa a devenit patronul societății Tandem Road SRL, specializată pe comercializarea lemnului și a produselor din masă lemnoasă. A obținut de la Banca Transilvania un credit de cinci miliarde de lei, pe care nu l-a mai putut returna. Cele mai multe afaceri le-a derulat cu o firmă din Egipt din localitatea Damieta. Prin vara anului 2001, la firma egipteană, Popa avea trimise trei transporturi de cherestea pe care nu primise nici un ban. În țară, omul strîns cu ușa de creditori, a apelat la valutiști. Miza pe suma pe care ar fi urmat s-o primească din Egipt, care s-ar fi cifrat la aproape 500.000 de dolari. Bani suficienți să-și acopere datoriile și să-și plătească cu vîrf și îndesat și dobînzile usturătoare cu care luase bani împrumut de la cămătari.
În disperare de cauză, Dorinel Popa, a decis să plece el însuși în Egipt, cu un ultim transport de cherestea. Ajuns acolo, s-a lămurit și care a fost motivul pentru care arabii nu i-au mai dat nici un ban pe scîndura trimisă: aflaseră de problemele pe care le avea cu banca creditoare din Bacău și nu aveau de gînd să-i mai dea nici un ban. Cu chiu cu vai se pare că a reușit să obțină 100.000 de dolari. Banii i-ar fi trimis în țară, fiului său vitreg, Constantin Doru Adam, pe care îl lăsase în țară la cîrma afacerii. Numai că acesta nu a stat nici el cu mîinile în sîn. Asaltat de valutiști care ajunseseră să stea de pază cu rîndul la ușa familiei Popa, Doru a înființat rapid alte patru firme și, în două zile, a obținut credite cuprinse între două și cinci miliarde de lei de la Banca Transilvania pe fiecare dintre aceste societăți. Una dintre firme a fost înființată pe numele mamei tatălui său vitreg, care a girat împrumutul cu propriul apartament. În prezent, bătrîna a rămas fără casă. După ce a făcut toată isprava, Doru Adam a fugit din țară. Fostuil comisar, întors din Egipt, nu a mai putut evita dezastrul și nu a dispus de bani să acopere creditele luate de la Banca Transsilvania. La familia Popa, ieri, în timpul documentării materialului, nu a răspuns nimeni.
Unii cu sapa, alții cu…..laurii
Cazul Băncii Transilvania a fost cercetat timp de peste șase luni de echipe complexe formate din polițiști și procurori băcăuani. În timpul documentării materialului, am aflat că cercetările la grupul „lemn” au fost coordonat de procurorul Constantin Irimia, iar cele de la grupul „alcool” au fost conduse de procurorul Elena Vengheac. Nici unul dintre cei doi nu a vrut să facă declarații despre anchetele pe care le-au efectuat. Mai mult purtătorul de cuvînt al Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Bacău, Camelia Elisei, ne-a declarat că „Dosarul este de competența PNA și singurii în măsură să vă dea detalii în legătura cu cercetările sînt procurorii de la această instituție sau la Biroul de presă al Ministerului Public”, ne-a spus procurorul băcăuan. Pentru finalizarea cazului, indicația a fost să se aștepte înființarea PNA, pentru ca dosarul să fie rezolvat de instituția care tocmai s-a născut pentru a combate corupția. Și, cum valoarea prejudiciului trecea de 100.000 de EURO, prin lege, procurorii băcăuani au fost obligați să-și decline competența în favoarea forului superior, PNA București. Așa că, de trei săptămîni, polițiștii și procurorii care au instrumentat cazul au predat peste 2.000 de pagini de dosare către un adjunct al procurorului general de la PNA București, sosit în Bacău numai pentru acest caz. Misteriosul procuror bucureștean nu a vrut să dea nici măcar ochii cu presa băcăuană. Cercetările continuă și sînt vizate peste 60 de persoane, administratori ai mai multor firme. Din surse neoficiale am aflat că șirul arestărilor nu s-a terminat, în cursul zilei de azi urmînd să avem și alte surprize.
Mistere neelucidate și reacții de indignare
Anul trecut, sucursala Băncii Transilvania Bacău s-a situat pe primul loc dintre suratele sale din țară în privința rezultatelor obținute. Printre criteriile de departajare s-a numărat și acela privind valoarea creditelor acordate și modul de recuperare a lor. Este surprinzător cum de s-a putut întîmpla acest lucru, atîta timp, cît, iată, aflăm de la procurori că banca înregistra de fapt sute de miliarde de lei pierderi. Ba, mai mult, se pare că pe baza acelorași criterii s-a mărit și plafonul maxim pentru care se puteau acorda credite doar cu semnătura șefului sucursalei locale. Dacă pînă anul trecut acesta se situa la 900 de milioane de lei, în urma”rezultatelor deosebite” obținute de sucursala băcăuană, plafoanele au fost majorate la 1,2 miliarde de lei. Acesta este un alt aspect care dovedește faptul că Iosif Pop, șeful băncii centrale din Cluj, avea cunoștință de toate matrapazlîcurile care se făceau în Bacău. Lucru susținut odată în plus și de foștii salariați ai băncii, care se află acum în arestul poliției. Potrivit unor surse demne de încredere, ei sînt indiganți de măsura arestării, atîta timp cît, susțin cei aflați după gratii, adevarații vinovați se află încă în libertate. O parte dintre cei arestați consideră că cei care au beneficiat din plin de avantajele creditelor fără acoperire acordate ar fi conducătorii băncii centrale din Cluj de la acea vreme, fără acceptul cărora nu s-ar fi putut acorda credite „cu cîntec”. (Mirela ROMANEȚ, Florin CRĂCIUN)
Lasă un răspuns