Învățămîntul obligatoriu de zece ani, între necesitate și lipsa de informații

Ideea învățămîntului obligatoriu de zece ani, devenită, de ieri, certitudine, a fost primită, cel puțin la prima vedere, de profesorii băcăuani cu sentimente ce au oscilat între apreciere și nesiguranță. „E un lucru foarte bun. Pe de o parte, e vorba de vîrsta de 16 ani, la care se va termina școală și care le va permite absolvenților să se angajeze. Pe de altă parte, e vorba de acea calificare, fie ea și minimă, pe care o obține un copil care termină o școală de ucenici, de exemplu. Un absolvent de opt clase nu are în acest moment nici o șansă de a-și găsi un loc de muncă, ca să nu mai spunem că, pînă la 16 ani, cînd s-ar putea angaja, un absolvent de școală generală care întrerupe studiile pierde, în doi ani, tot ce a acumulat în opt”, crede profesoara Magdalena Toma, director adjunct al Școlii „Mihai Drăgan”. Avantajul terminării școlii la o vîrstă care va permite absolvenților să se angajeze a fost scos în evidență și de preotul profesor Anton Săbăoan, directorul Liceului Catolic „Sf. Iosif”. Acesta a nuațat, ca director de liceu vocațional, care lucrează destul de mult cu elevi proveniți din mediu rural, unele aspecte ale problemei. „E foarte important din punctul nostru de vedere ca gimnaziul să se termine, ca și pînă acum, după opt clase. Diferența dintre elevii din mediul urban și cei proveniți de la sate nu poate fi ignorată și, de aceea, în primii doi ani de liceu, în cazul celor din urmă, trebuie acoperite, pe cît posibil, lacunele, pentru ca, ulterior, să încerci să obții oarece performanțe cu ei. Dacă la noi ar veni de la 16 ani, nu cred că s-ar mai putea face prea multe”, a susținut preotul Săbăoan.

Dacă din acest punct de vedere Ministerul Educației și Cercetării a fost foarte clar și gimnaziul se va termina după clasa a opta, nimeni nu știe, deocamdată, ce se va întîmpla după clasa a X-a. Motiv destul de puternic pentru directorii de licee din Bacău să fie rezervați în a-și spune opinia despre obligativitatea învățămîntului de zece ani, cel puțin pînă la apariția unor precizări suplimentare. „Ca idee, e foarte bună, fie și doar pentru că îi va ține pe copiii în școală pînă la 16 ani. Trebuie însă să vedem exact cum se va aplica în practică. Pentru noi, ca liceu, e foarte important să vedem cum fundamentăm planul de școlarizare pentru anul viitor”, a opinat profesoara Adriana Constandache, director al Liceului „Dumitru Mangeron”, o poziția asemănătoare avînd și profesorul Adrian Fuioagă, directorul Colegiului Tehnic „Anghel Saligny”.

În ceea ce-l privește pe inspectorul general Ghiorghi Iorga, el s-a arătat un susținător fără rezerve al deciziei ministeriale, „pentru că, pe de o parte, ne vom alinia celorlalte sisteme de învățămînt din Europa și, pe de altă parte, va crește gradul de siguranță în ceea ce privește alegerea unei cariere cît mai potrivite pentru fiecare elev”. Precizăm că șeful Inspectoratului Școlar făcea trimitere la „tabloul” zugrăvit de minister pentru viitoarea structură a liceului, potrivit căreia primii doi ani vor fi de cultură generală, în timp ce în ultimele două clase se vor studia obiectele de specialitate. Referitor la elevii din mediul rural, inspectorul general Ghiorghi Iorga spune că „absolvenții de gimnaziu care nu-și vor continua studiile vor fi, foarte probabil, amendați”, însă a recunoscut că școlile de ucenici care vor funcționa în mediul rural vor semăna izbitor cu fostele „filiale” de dinainte de ’89. (Eduard CUCU)