SINAXAR Pomenirea Sfîntului Grigorie Decapolitul

Sfîntul Grigorie s-a născut și a crescut în Isauria, în timpul împăratului Leon Armeanul, pe vremea luptătorilor împotriva Sfintelor icoane. În tinerețe, cînd părinții se pregăteau să-l însoare, a plecat la o mănăstire, unde era stareț Sfîntul Simeon Mărturisitorul, o rudă a mamei sale. În acel lăcaș de rugăciune, fericitul Grigorie a trăit vreme de 14 ani și, după ce s-a pregătit cu sîrguință, a început să umble din loc în loc, prin mijlocul credincioșilor din sate și din orașe, îmbărbătîndu-i să-și mărturisească dreapta credință în lupta pentru Sfintele icoane. A călătorit mult prin Efes, Enos, Hrisopolis, Corint, ajungînd pînă la Roma. A mers apoi în Siracuza Siciliei și a ajuns și la biserica Sfîntului Mina din Tesalonic, unde a primit darul preoției. Într-un tîrziu, el a ajuns la muntele Olimpului, unde s-a îmbolnăvit. Conștient că i se apropie sfîrșitul, a plecat la Constantinopol, unde se afla Sfîntul Simeon, închis în temniță, din cauza Sfintelor icoane. S-a închinat părintelui său duhovnicesc și a murit.

Trupul lui n-a putrezit, ci s-a dovedit purtător de mari daruri și a fost păstrat în cinste în mănăstirea unde a murit. În anul 1497, Banul Barbu Craiovescu, care a rezidit din temelie mănăstirea Bistrița, din județul Vîlcea, a adus cu multă cheltuială moaștele Sfîntului Grigorie Decapolitul și le-a așezat în această mănăstire, unde se află și astăzi și despre care se spune că este făcătoare de minuni. Racla de argint în care odihnesc ele astăzi a fost dăruită, în anul 1656, de Constantin Voievod. (C.Gh.)