• serviciile secrete trebuie să asigure protecția informațiilor NATO • Constituția trebuie modificată pentru a putea înființa baze NATO • în prezent legea fundamentală permite doar tranzitarea țării noastre de către trupele străine • statutul de mebră NATO are și avantaje și dejavantaje • la capitolul protecția transporturilor în comun sîntem descoperiți total • industria de armament va fi restructurată conform standardelor NATO
Serviciile secrete române, indiferent că este vorba despre Serviciul Român de Informații (SRI) sau despre Serviciu de Informații Externe (SIE) a Ministerului de Externe sau Serviciul de Protecție Internă a Ministerului de Interne, vor fi obligate să asigure paza informațiiilor care ajung în România prin filieră NATO. Deschiderea și cooperarea cu țările membre NATO, realizarea de proiecte mixte sau comune va permite României accesul la informații militare de importanță majoră pentru Alianță. „Asta înseamnă că trebuie să știm să le și protejăm. Nu ne putem permite să rămînem corigenți la acest capitol. Este drept că serviciile noastre secrete sînt recunoscute în lume drept performante și au și dovedit acest lucru de-a lungul vremii. Secretele militare care ne parvin pe filieră NATO vor fi gestionate, cel mai probabil, de un compartiment special al SRI. Din cîte știu eu, în prezent se lucrează la o strategie pentru inființarea unui Departament special al Serviciului Român de Informații (SRI) care va gestiona toate aceste secrete militare,” ne-a declarat secretarul Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra SRI, deputatul băcăuan Vasile Nistor.
De asemenea România trebuie să asigure și suportul legislativ necesar pentru înființarea unor baze NATO în țara noastră. Unul dintre cele mai importante aspecte, mai puțin relevate de analiști și de politicieni îl reprezintă faptul că România va fi nevoită să schimbe cel puțin un articol din constituție. Este vorba despre articolul 117, potrivit căruia „pe teritoriul României nu pot intra sau trece trupe străine decît în condițiile stabilite de lege”. De cînd avem statutul de țară invitată să adere la Pactul Nord Atlantic, este necesar să ne adaptăm și instrumetele juridice naționale la cele internaționale. În acest caz se impune următoarea modificare: „Pe teritoriul României nu pot intra, staționa sau trece trupe străine, decît în condițile stabilite de lege”, prin care se introduce și o prevedere pentru trupele care ar putea staționa pe teritoriul țării noastre.
„Sîntem invitați să aderăm la NATO, dar trupele străine nu pot staționa pe teritoriul nostru. Nu pot decît tranzita România, ori și noi și noii noștri aliați militari avem interesul ca în România să existe baze militare NATO”, ne-a spus Vasile Nistor. De altfel, acestea nu sînt singurele transformări pe care trebuie să le suporte societatea românească în ansamblul ei. „Se mai impune compatibilizarea tehnicii militare a armatei și serviciilor speciale cu cele din NATO. Se cere performanță, un corp de armată special, servicii speciale și un serviciu anititero la fel de bine pregătite ca cele din țările membre alianței la care tocmai am fost invitați să aderăm. Probabil că, pentru asta, este necesar un fond special de finanațare care să devină funcțional în foarte scurt timp, și va trebui făcută o rectificare de buget în acest sens”, a enumerat Nistor alte priorități ale României post-Praga.
Industria de apărare va fi restructurată
Pe lista avantajelor pe care România le-ar dobîndi în calitate de țară membră a alinaței se numără și restructurarea industriei de apărare. „Nu trebuie să ne temem că industria noastră de apărare va fi subordonată intereselor financiare ale țărilor membre mai vechi sau cu un cuvînt mai greu în interiorul NATO. Alianța are interes ca fiecare țară să-și dezvolte foarte bine propria industrie de armamanet. Nu putem aduce, de exemplu, tancuri din altă țară. Ce facem, le ducem la reparat în țara de origine? Păi, în acest caz, în două zile am pierde războiul! Este clar că nu vom mai face armament compatibil cu țările fostului Tratat de la Varșovia. În primă fază, vom intra cu MiG-urile, care sînt compatibile cu avioanele militare ale celor din NATO. Dar, pe termen lung, România trebuie să-și asume costurile achiziționării unor avioane performante de luptă. Și să nu uităm că NATO va contribui financiar în cazul derulării unor programe comune”, a nunațat puțin Nistor costurile aderării la NATO.
Asta nu înseamnă însă că nu vor fi și dezavantaje. Pe lîngă suportarea de către statul român a costurilor înzestrării și compatibilizării armatei și a trupelor speciale pentru intervenție rapidă, ne vom mai confrunta și cu necesitatea asumării psihologice de către populație a eventualelor decese ale soldaților români, în cazul intervenției pe un teritoriu străin. „Un alt cost îl vom face pentru protejarea transportului în comun, capitol la care sîntem complet descoperiți. Este vorba despre metrou, aviația civilă, transport pe CFR. Guvernul României își va asuma riscul responsabilității în cazul în care nu va lua măsuri în acest sens, cunoscută fiind strategia teroriștilor de a organiza atentate în zonele de mari aglomerații. Să nu uităm că sîntm adversari în luptă cu trupele Al -Quaida, avem trupe în Afganistan și trebuie să ne pregătim să facem față și unor astfel de atacuri teroriste. Serviciile secrete sînt performante și sînt recunoscute ca atare. Au dejucat grupuri de interese financiare din România care scoteau bani în afara țării pentru susținerea financiară a trupelor teroriste. Grupările erau în general de orientare religioasă musulmană. În legătură cu acest gen de grupuri, SRI a devenit mult mai atent iar ele, mult mai precaute”, a încheiat deputatul băcăuan.
Momentul Praga reprezintă doar începutul unui proces mai amplu. Multe dintre transformările care se impun vor apărea, probabil, la începutul anului viitor. Atunci măsurile vor fi mai consistente și mai vizibile. România trebuie sa facă dovada capacității de a-și asuma obligațiile de membru al Alianței dar și a voinței politice de a continua ritmul reformelor după ce a primit invitația de aderare. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns