Ofensivă maghiară la Arini – Găiceana

• sat de ceangăi, Arini – Găiceana a devenit punct de interes pentru propovăduitorii originii maghiare a romano-catolicilor moldoveni • autoritățile locale nu știu prea bine ce au în propria ogradă, în timp ce directorul școlii din localitate spune că nu este treaba lui

Sat ceangăiesc, Arini adună laolaltă peste o mie de suflete, adică cam jumătate din populația comunei Găiceana. Un amănunt care l-a transformat într-o țintă extrem de atrăgătoare pentru propovăduitorii originii maghiare a romano-catolicilor din Moldova. Primele „mișcări de trupe” au avut loc în urmă cu vrei doi ani, dar, primitoare din fire, autoritățile au început să pună întrebări doar acum vreo două luni de zile. În aceste condiții, obișnuitele, de acum, în astfel de cazuri, cursuri de limba maghiară derulate fără nici un fel de aprobare în diverse case particulare nu au întîrziat să apară. La Arini, „profesorii” de maghiară și-au stabilit cartierul general într-o casă nelocuită, închiriată de la un anume Gheorghe Turbuc. „Din cîte știu eu, primele cursuri de limba maghiară au fost predate pe la sfîrșitul lunii septembrie de un bărbat cu care pînă acum nu am reușit să stăm de vorbă. Am încercat, prin intermediul proprietarilor casei, să aflăm cine este și ce vrea, dar aceștia mi-au spus că nu știu cum îl cheamă. Acum însă, pot să vă spun cu certitudine că nu se mai fac cursuri de maghiară”, ne-a declarat Ioan Adam, viceprimarul comunei Găiceana. Din păcate pentru el, evidențele aveau să-l contrazică, elevii de la Școala din Arini recunoscînd că orele de maghiară au început în primăvară, s-au întrerupt abia la sfîrșitul săptămînii trecute și doar pentru că, „probabil, au plecat și ei („profesorii”, n.r.) să-și petreacă Sărbătorile de iarnă acasă”, după cum au susținut mai mulți elevi.

„Nu e treaba mea”

Interesant este însă faptul că, potrivit spuselor viceprimarului Adam, cel care a predat limba maghiară ar fi locuit chiar la fratele profesorului Traian Gâtu, directorul Școlii din Arini. Informația s-a dovedit, în final, inexactă, atît elevii care au frecventat orele de maghiară, cît și directorul Gâtu afirmînd că „profesorul de maghiară locuia chiar în casa în care se țineau cursurile”. „Nu știu cine a spus că fratele meu ar avea legătură cu cel care preda cursuri de maghiară. Cumnata mea are, din prima căsătorie, un băiat, care a făcut facultatea și e stabilit în Budapesta. În vacanțe venea acasă și aducea cu el și cîțiva colegi sau foști colegi de-ai lui, care stăteau, evident, în gazdă la ei, dar acest lucru nu are nici o legătură cu problema cursurilor de limba maghiară”, a susținut directorul Traian Gâtu.

Întîmplător, cei trei-patru oaspeți din Ungaria ai Clarei Bogdan (cumnata directorului Gâtu, n.r.) „sînt, din cîte știu, studenți la etnologie, pentru că au strîns costume populare de la oamenii din sat și spuneau că fac practică în domeniul istorie limbii maghiare”, după cum însuși profesorul Gâtu ne-a declarat. Ce legătură are istoria limbii maghiare cu meleagurile românești nu am putut afla de la acesta, cum, de altfel, directorul școlii din Arini nu a știut să ne spună dacă, în acest moment, se mai fac cursuri de limba maghiară în localitate. „Nu știu dacă se mai fac cursuri de maghiară și nici nu cred că e treaba mea, atît timp cît programul școlii nu este afectat. Cum am scris și în memoriul adresat școlii coordonatoare, cred că în comună sînt organe abilitate să cerceteze acest lucru”, a concluzionat directorul Traian Gâtu.

Cursuri de limba maghiară contra pixuri, radiere și tabere gratuite la Băile Harghita

Atît viceprimarul Adam, cît și directorul Gâtu au ridicat din umeri atunci cînd ne-am interesat de identitatea „profesorului” de limba maghiară. Școlarii de la Arini nu au ezitat să ne spună că orele de maghiară erau predate de un anume Gyergly Csuma, dar se pare că acesta nu a fost singurul dascăl de specialitate. „Înainte de Paști, cursurile erau predate de vreo trei, patru oameni, care se schimbau între ei”, au susținut mai mulți elevi. O mărturisire ce are darul să nască întrebări în legătură cu studenții ce stăteau în gazdă la cumnata directorului Traian Gâtu.

Cît privește conținutul orelor de maghiară, acesta s-a redus, cel puțin pînă acum, la scris și citit. „Învățam să scriem, să citim și, uneori, spuneam povești în limba maghiară”, a recunoscut un puști de clasa a VI-a. Totul pe parcursul unor ședințe de două ore, care erau frecventate, în total, de vreo cîteva zeci de elevi. Drept recompensă pentru osteneala lor, elevii primeau rechizite gratuite, dar care, în vacanță, erau înlocuite cu sejururi gratuite în diferite tabere. „Am fost o săptămîna în tabăra de la Băile Harghita”, a mărturisit o elevă de clasa a VIII-a. Cu o rețetă binecunoscută ce are printre ingrediente indiferența autorităților locale și niscaiva avantaje materiale pentru cursanți, adepții originii maghiare a romano-catolicilor din satele moldovenești nu ezită să declanșeze ofensive. Arini e doar un alt exemplu după clasicele Cleja, Pustiana, Lespezi ori Fundu Răcăciuni. (Eduard CUCU)