Guvernul sabotează Recensămîntul General Agricol

Peste țărani vine Apocalipsa impozitelor agricole

• noua „fonciire” se va încasa de la 1 ianuarie 2003 • taxa pentru un hectar din cel mai bun teren este cuprinsă între 300.000 de lei pentru o livadă și 120.000 de lei pentru pășuni și fînețe • „RGA nu are nici o legătură cu impozitul agricol”, precizează Eugenia Harja, directorul DJS

Recensămîntul General Agricol (RGA), început de la 1 decembrie și aflat în plină desfășurare, scoate din nou în evidență reticența gospodarilor de la țară față de declararea avutului agricol. Nenumărate semnale din teritoriu arată că țăranii se lasă cu greu convinși să spună cîte vite are în bătătură și cît teren a lucrat pînă la 1 decembrie. Motivul este simplu: frica acumulată în ultimele decenii că autoritățile se interesează de avuția lor ca să le-o impoziteze. De nenumărate ori, organizatorii RGA au încercat să-i liniștească pe țărani, asigurîndu-i de confidențialitatea informațiilor pe care le culeg. Rezultatul a fost bun cîtă vreme nu s-au înregistrat cazuri de refuz de primire a recenzorilor. Campania de imagine pînă acum pare să fi dat rezultate bune și gospodarii, chiar dacă mai cîrîie, colaborează cu recenzorii. Calmul și echilibrul (instabil, totuși), se vor fi terminat însă, odată ce țăranii vor afla că de la anul au de plătit impozit pe terenul extravilan, deci și pe suprafețele agricole pe care le deține în proprietate. Guvernul a decis să reintroducă, de la 1 ianuarie 2003, impozitul pe terenul agricol, o dată cu aprobarea normelor oficiale pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale. Potrivit acestei Hotărîri, taxa pentru un hectar din cel mai bun teren (zona I) este cuprinsă între 300.000 de lei pentru o livadă și 120.000 de lei pentru pășuni și fînețe.

„Lumea e și așa destul de reticentă”

Oficial, guvernanții au motivat reintroducerea „fonciirii” prin faptul că în acest fel proprietarii ar fi stimulați să-și lucreze terenurile, pentru a nu ieși în pagubă. Obsesia obligării țăranilor să-și lucreze terenurile nu e nouă, fiind inclusă chiar în Legea 18/1991. Actul normativ prevede că, dacă doi ani la rînd nu își cultivă pămîntul, proprietarului i se ia dreptul de folosință asupra acestuia. Ca multe alte prevederi legale, nici aceasta nu a fost aplicată niciodată, nu numai în Bacău, ci și în restul țării. Primarii, cei care ar fi trebuit să ia aceste măsuri, s-au codit să ia pămîntul de la oameni din două motive: terenurile nu sînt cultivate din cauza lipsei banilor și, apoi, oricum nu ar fi avut cui să i le dea în folosință, lipsa de capital în domeniul agricol fiind deja o axiomă. Guvernul a găsit între timp o altă modalitate de a-i obliga pe oameni să nu-și lase terenurile necultivate: impozitul agricol. Țăranii au sperat că, așa cum s-a întîmplat an de an, decizia de impozitare se va amîna din nou, numai că nu s-a întîmplat așa. Decizia Guvernului de acum va avea însă efecte perverse acolo unde nu se aștepta nimeni, la RGA. Numărătoarea aceasta se va derula și pe parcursul lunii ianuarie 2003, ceea ce va crea dificultăți în asigurarea acurateții rezultatelor. Din punct de vedere legal, informațiile culese cu ocazia RGA sînt confidențiale și nu pot fi folosite în alt scop decît statistic. Dar ce te faci cu mentalitatea din satul românesc? „Într-adevăr, lumea e și așa destul de reticentă și are rezerve în a declara corect în fața recenzorului. Vor deveni și mai reticenți odată cu introducerea impozitului agricol, indiferent de eforturile noastre și ale organizatorilor recensămîntului. Mentalitatea unor oameni nu se poate schimba!”, este de părere Viorica Marcu, primarul comunei Traian. Alesul acestei comune nu crede că impozitul va reuși să-i facă pe țărani să nu-și lase nelucrate pămînturile. „Unii țărani își lasă terenul necultivat din cauză că pur și simplu nu au bani să achite lucrările agricole. Și mai este un motiv: în multe cazuri, dreptul de proprietate a fost reconstituit pentru persoane decedate, ai căror moștenitori sînt împînziți în toate zările. Ei găsesc foarte greu arendași cărora să le dea pămîntul, din cauză că agricultura nu este prea rentabilă. An de an, lucrurile s-au înrăutățit, o dovadă fiind prețul cerealelor, care era mai mare în 2000, decît acum. În condițiile în care toate prețurile au crescut, inclusiv pentru lucrarea pămîntului, de unde să mai găsești arendași?”, se întreabă Viorica Marcu.

„Nu are nici o legătură RGA cu introducerea impozitului pe terenurile agricole”, afirmă Eugenia Harja, directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) și vicepreședinte al Comisiei Județene de Recensămînt (CJR). Harja spune că importantă pentru numărătoare este utilizarea terenurilor și cît de mult a fost fărîmițată suprafața agricolă în exploatații mici. „Impozitul se va plăti în funcție de actele de la primării. Indiferent dacă gospodarii îl declară sau nu, tot vor plăti impozit pe teren. În plus, RGA evidențiază doar terenurile lucrate efectiv, nu și cele părăsite”, precizează Eugenia Harja.

Impozitul se plătește chiar dacă nu a fost emis titlul de proprietate

Vor plăti impozit toți cei care au solicitat și primit pămînturi, potrivit legilor fondului funciar, li s-a constituit ori reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, chiar dacă nu este emis titlul de proprietate. Impozitul pe terenurile din extravilanul localităților se stabilește anual, diferențiat, pe ranguri de localități și categorii de folosință a terenurilor, pe zone (cele mai bune zone fiind cele notate cu I, iar cele mai proaste – cu IV). Impozitul pentru cea mai bună zonă pe pădure va fi de 150.000 lei/hectar, iar pentru zona IV – 80.000 lei/hectar. Livada din zona I va fi taxată cu 300.000 lei/hectar, iar din zona IV – cu 150.000 lei/hectar. Pentru cea mai bună vie, impozitul anual este de 250.000 lei/hectar, iar pentru cea mai slabă – de 100.000 lei/hectar. Taxa pentru terenul arabil este de 150.000 lei/hectar pentru zona I și 80.000 lei/hectar pentru zona IV. Pentru fînețe și pășuni, taxele anuale sînt cuprinse între 120.000 lei/hectar și 60.000 lei/hectar. Pentru terenurile cu ape (iazuri, păstrăvării), impozitul anual este cuprins între 80.000 de lei/hectar pentru zona I și 40.000 lei/hectar pentru zona III, pentru zona IV nefiind perceput impozit.

Reacția țăranilor la reintroducerea impozitului agricol este de așteptat să fie vehementă, deoarece ei erau buni-bazați, așa cum promisese Guvernul, că pînă în 2005, „fonciirea” nu va fi introdusă. (Florin POPESCU)