• patronii prinși cu muncă la negru vor fi sancționați cu amenzi mai mici • convențiile civile vor fi eliminate • contractele de muncă se vor înregistra la sediul firmei în registre speciale
Începînd cu întîi aprilie 2003, legislația muncii va fi îndreptată de alte reglementări specifice. Atunci este programat să intre în vigoare noul Cod al Muncii. „Este un act legislativ bun, care reglementează realiteatea economică și cea socială. Nu cred că se poate face o comparație între codul nou și cel vechi, pentru că ambele au fost aplicabile în perioada de timp în care au fost elaborate. Apariția acestui cod era imperios necesară, în situația economică actuală, pentru că multe aspecte ce țin de economia de piață nu erau reglementate în vechiul cod”, ne-a declarat Ion Barbu, inspector șef la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din Bacău.
Controlul ITM la angajatori va fi ca fuga după trei iepuri
Printre noutățile ce le aduce noul Cod este și înființarea registrului general de evidență a salariaților. Fiecare angajator va avea obligația de a-l înființa în care și va înregistra toate contractele de muncă individuale ale salariaților. În acest fel va dispărea obligația patronilor de a înregistra contractele la ITM Bacău. „Noua prevedere va transfera responsabilitatea de la o instituție a statului la nivelul persoanei juridice. Măsura este benefică pentru că se elimină pașii birocratici din control, însă vor apărea probleme la firme fantomă care funcționează un an, maxim doi. Va fi foarte greu de reconstituit vechime pentru angajații acestora, mai ales că după lichidare există posibilitatea ca patronul să dispară cu tot cu registru”, crede Ion Barbu. De aceea, Inspectoratelor de Muncă din țară li s-a cerut de la București să vină cu propuneri în ceea ce privește revizuirea sistemului de control. Pînă acum, ITM Bacău făcea un control la sediu firmei și apoi verifica la Camera de Muncă dacă patronul are înregistrate contractele individuale de muncă. Conform noilor prevederi, pentru instituția băcăuană vor apărea probleme suplimentare în timpul controlului, în condițiile în care firma are mai multe puncte de lucru dispersate. „Un exemplu îl reprezintă firmele ce au ca domeniu de activitate desfacerea produselor alimentare. Inspectorii noștri verifică mai multe puncte de lucru, apoi merg la sediu pentru a verifica registru. Aici se constată că persoana care este responsabilă de el nu este la sediu și atunci noi va trebui să lăsăm un proces verbal prin care să solicităm patronului prezentarea cu registru, a doua zi, la ITM. Atunci vom avea surpriza ca în registru să fie înregistrate și persoanele de la punctele de lucru care ne-au declarat că nu au semnat contractul individual de muncă, pentru că administratorul unității îi va înregistra retroactiv”, vorbește despre punctele slabe ale Codului, inspectorul Barbu.
Perioada de probă și tipuri de contracte de muncă
O altă noutate o constituie introducerea perioadei de probă la angajare, în condițiile în care aceasta fusese eliminată, pentru verificarea aptitudinilor salariatului. Aceasta este de cel mult 30 de zile pentru funcțiile de execuție și 90 pentru cele de conducere. Pentru muncitorii necalificați perioada de probă este de maxim cinci zile. Absolvenții vor trebui să treacă la debutul în cîmpul muncii printr-o perioadă de probă între trei și șase luni. Perioada de probă se va înregistra retroactiv în contractul individual de muncă pentru ca patronii să nu fie acuzați că folosesc munca la negru.
„Orice salariat va avea dreptul de a cumula mai multe funcții în baza mai multor contracte individuale de muncă. Pînă acum, un angajat putea încheia un singur contract de muncă, iar restul activităților lucrative se legalizau în baza convențiilor civile de prestări servicii. În noul Cod se renunță la termenul de convenții și baza raportului de muncă îl reprezintă contractul individual”, mai spune inspectorul șef de la ITM Bacău. În codul Muncii apra pentru prima dată noțiunea de „muncă prin aport de muncă temporară”, specifică activității prestate de o persoană angajată pentru un alt utilizator. Este un fel de detașare în alt loc de muncă. Utilizatorul poate atît o persoană fizică cît și juridică. Un alt tip de contract de muncă introdus de noul cod este cel individual cu timp parțial, ce se încheie pe durată determinată sau nedeterminată de timp cu program de lucru corespunzător unei fracțiuni de normă de cel puțin două ore pe zi și nu mai mult de zece ore pe săptămînă. Codul mai pune în drepturi munca la domiciliu prin care angajatorul stabilește împreună cu angajatul o normă fixă de producție. „Patronul va trebui să furnizeze salariatului materia primă. Angajatul va aduce mașina proprie și forța de muncă. El va lucra acasă, iar patronul îi va încheia un contract de muncă individual cu o formă flexibilă, foarte multe din clauzele contactului individual fiind negociate între părți”, mai spune, despre noul Cod al Muncii, Ion Barbu. La încetarea raporturilor de muncă, Codul prevede 11 posibilități și nu 13 cum erau pînă acum.
Cînd vom sta legal acasă
Codul precizează și care sînt sărbătorile legale în care nu se lucrează. Aceste zile sînt 1, 2 ianuarie, prima și a doua zi de Paște și de Crăciun, 1 Mai și 1 Decembrie, renunțîndu-se astfel la faimoasa zi de 23 august. În vechiul cod nu era prevăzut că
aceste sărbători sînt nelucrative.
Patronii prinși cu ocaua mică vor plăti mai puțin
În cod nu au fost uitate nici amenzile aplicate celor care încalcă prevederile legislației muncii. Primirea la muncă a unei persoane pentru care nu a fost întocmit contract individual de muncă, ori stipularea în contract a unor clauze contrare dispozițiilor legale, se sancționează cu amendă de la 20 la 50 de milioane. Astfel, munca la negru nu va mai fi sancționată cu amendă între 50 și 100 de milioane de lei, cum abia a fost hotărît anul acesta. Se introduce și sancționarea pentru cei care nu respectă clauzele privind zilele de sărbătoare legală, aceasta fiind între 50 și 100 de milioane de lei. Prin Hotărîre de Guvern, unitățile sanitare și de alimentație publică vor fi deschise în acestă perioadă, pentru a asigura asistența medicală și aprovizionarea populației. Cele care au fost nominalizate și nu dau curs acestei prevederi vor risca o amendă între 100 și 200 milioane de lei, aceasta fiind și cea mai mare sancțiune prevăzută de noul act ce va reglementa raporturile de muncă din țara noastră. Nu au fost uitați nici patronii care nu respectă la plata angajaților salariul minim pe economie. Negarantarea acestuia de către șeful unității economice se va sancționa cu amendă între 3 și 20 de milioane de lei.
De implementarea în teritoriu a noului act normativ se vor ocupa Direcția Generală de Muncă și Solidaritate Socială (DGMSS) din bacău și ITM Bacău. „În partea a doua a lunii ianuarie vom organiza împreună cu ITM Bacău o întrunire cu angajatorii din Bacău și sindicate, unde se va dezbate noul Cod al Muncii, punctual, pe fiecare capitol în parte, în comparație cu cel vechi. Se va pune accent pe participarea la discuții a celor prezenți în sală, pentru a nu rămîne nimic nelămurit”, ne-a declarat Teodor Agachi, director general la DGMSS Bacău. (Claudiu TĂNĂSESCU)
Lasă un răspuns