Garda Financiară, Direcția de Sănătate Publică, Direcția Sanitar Veterinară, Oficiul pentru Protecția Consumatorului, Direcția Muncii, Garda de Mediu. O puzderie de instituții de control verifică activitatea agenților economici și sancționează neregulile găsite. Aproape toate instituțiile descentralizate ale ministerelor din teritoriu au posibilitatea să aplice o amendă pentru activitățile desfășurate în afara legii. Multe dintre instituțiile cu atribuții de control și sancționare, pînă nu demult se dovedeau ineficiente datorită valorilor mici a cuntumului amenzilor pe care le puteau aplica. În ultimul an, valoarea amenzilor aplicate a crescut cam de zece ori. Am fost, însă, curioși să vedem cît de eficiente se dovedesc a fi instituțiile statului, în lupta cu marile sau micile nereguli.
Garda Financiară, una dintre cele mai temute instituții de control
Evaziunea fiscală este asociată întotdeauna cu corupția. Nu se poate vorbi de una fără cealaltă. Nu poate fi vorba despre un furt de la bugetul statului fără să fie implicată și o persoană coruptă în angrenaj. Iar cînd vine vorba despre cîștiguri ilicite, la valori amețitoare, nu mai contează prevederile legii. „Sînt agenți economici care ignoră cu bună știință legea, pentru a acumula averi imense în scurt timp. Mai mult, se pare că sustragerea de la impozitare sub o formă sau alta, le asigură o satisfacție sufletească, un confort psihic. Aceasta, cu atît mai mult cu cît unii plătitori de impozite se pot sustrage mai ușor de la plata obligațiilor decît alții. Cel mai elocvent exemplu este cel al impozitului pe salariu, care se oprește de către agentul economic pe statul de plată și este mai greu, dacă nu chiar imposibil, să se sustragă de la asemenea obligații fiscale”, ne-a declarat comisarul șef al Gărzii Financiare Bacău, Pavel Albu.
Cel mai grav este că fenomenul evaziunii fiscale se manifestă pe toate treptele ierarhiei sociale, fiind amplificat în unele cazuri de lipsa unei educații fiscale, dar și de deficiențele legislative și administrative. La toate acestea se adaugă ingeniozitatea administratorilor societăților în inventarea de mijloace de fraudare a bugetului statului, care îi uimesc pînă și pe comisarii Gărzii Financiare. În acest context, cazul care a purtat denumirea de mafia taxei pe valoarea adăugată (TVA) poate fi trecut în paginile unui eventual manul de inginerie financiară. S-a întîmplat în Bacău, în cursul anului 2001, a fost descoperit de comisarii Gărzii Financiare în decembrie 2001 și finalizat în februarie 2002. Au fost implicate 14 societăți comerciale, care nu numai că nu și-au plătit obligațiile la stat, dar au și încasat ilegal sute de milioane de lei de la buget sub forma returnării de TVA. Administratorii celor 14 firme au profitat de prevederile unui act normativ menit să sprijine afacerile firmelor mici și mijlocii care fac investiții. În acest caz firmele pot să solicite returnarea de la stat a TVA plătită furnizorului, dacă au achitat integral valoarea bunului cumpărat și au făcut achiziții timp de cel puțin trei luni.
În cazul pe care l-am relaltat la vremea respectivă cu lux de amănunte s-a format o suveică în care au fost cuprinse firmele: Restaurant Gambrinus, Buteanu Impex SRL, Negoiu SRL, Bemoprod SRL, toate aparținînd lui Ioan Bogdan Butea, Fidcon Ex SRL, Picarmix SRL administrator, la ambele societăți fiind Petru Ghiurcă, Sent Mob SRL, Clip Mob SRL, Spirax Company SRL , Formula 1 SA toate administrate de Aurel Buga, Interexim DCC SRL Bacău, administrator Cristinel Dascălu, Servalco SRL Bacău, administrator Gigel Vîjîianu, Pasdor Serv SRL, administrator Gheorghe Olaru, Danifan Impex Traian, administrator Ștefan Buga, rudă cu Aurel Buga. În decurs de un an, cei mai mulți bani s-au adunat în buzunarele a doi oameni: Buga și Butea. Și nu este vorba de bani puțini ,ci de 20 de miliarde de lei, încasați ilegal sub formă de TVA de la stat.
„Timp de mai bine de un an, patronii celor 14 societăți au emis facturi fiscale la prețuri supraevaluate pentru bunuri aflate în patrimoniul uneia dintre firme, către altă firmă, care era tot a lor. Cumpărătorul solicita recuperarea TVA de la stat, în timp ce vînzătorul, care ar fi trebuit să achite TVA, cesiona părțile sociale ale firmei, de obicei unor cetățeni străini, niciodată de găsit”, a explicat Pavel Albu, comisarul șef al Gărzii Financiare din Bacău, una dintre modalitățile puse la punct de afaceriști. Bunurile „rotite” astfel urmau să fie revîndute, după recuperarea TVA, la valori din ce în ce mai mari. Cea de a doua cale de a lua TVA de la stat a fost vînzarea de la o firmă la alta a unor bunuri inexistente. Fenomenul furtului TVA de la stat a fost calificat de Pavel Albu ca „deosebit de periculos”.
În decursul anului 2002, Garda Financiară Bacău a verificat aproape 2.298 de agenți economici dintre care 2.206 au fost găsiți în neregulă. Dacă ar fi să ne luăm fie și numai după acest indicator, eficiența instituției este de necontestat. În aceeași perioadă s-au întocmit 84 de procese verbale de control și 2.314 de constatare și sancționare a contravențiilor încheiate și s-au constatat obligații suplimentare la bugetul statului în valoare de 57,2 miliarde de lei, s-au dat amenzi contravenționale în valoare de 20,3 miliarde de lei și s-au confiscat bunuri în valoare de aproape 30 de miliarde de lei. Valoarea totală a sumelor care trebuiau virate la bugetul statului se ridică la 107,244 de miliarde de lei. În afară de acestea s-au mai încasat la buget 23 de miliarde de lei și s-a constatat o valoare a prejudiciilor transmise prin sesizări la alte instituții de 109,6 miliarde de lei. În 56 de cazuri s-au întocmit și sesizări penale înaintate organelor în drept. Toate aceste s-au făcut prin munca depusă de 24 de comisari, cu tot cu șefi. Din datel rezultă că fiecare comisar a controlat 96 de agenți economici și a adus, în medie, la bugetul statului, aproape zece miliarde de lei. Analizînd fenomenul infracțional din domeniul evaziunii fiscale din Bacău comisarul șef al Gărzii Financiare remarca: „Am ajuns un fel de arhivari, pentru că în cele mai multe dintre cazuri dispar atît administratorul societății cît și documentele fianciar contabile a firmelor găsite în neregulă. Așa că ne revine nouă sarcina să refacem contabilitatea. În prezent, lumea afacerilor este infestată de firmele fantomă, care rup, de regulă, lanțul verificărilor efectuate de noi”, spunea Pavel Albu. în topul evaziunii conduc afacerile cu petrol care dețin o pondere de 90 la sută, urmate de cele cu lemn și alcool. În topul infracțiunilor, comisarii Gărzii Finaciare au nominalizat neînregistrarea veniturilor și introducerea în circuit a documentelor false.
ITM Bacău, cea mai „leneșă” instituție de control
Acțiunile de control întreprinse de inspectorii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bacău au scos la iveală multe nereguli în activitatea agenților economici, mai ales în rîndul micilor întreprinzători. „Controalele au vizat depistarea cazurilor de muncă la negru, modul în care patronii respectă condițiile de muncă și cum se asigură securitatea și sănătatea în muncă”, ne-a declarat Ion Barbu, inspector șef la ITM Bacău. Cele mai multe nereguli se înregistrează la firmele mici, care au activitate efemeră. Ele funcționează un an, maxim doi, angajează sau nu salariați și apoi dispar. Oamenii rămîn astfel fără vechime în muncă și, cel mai adesea, și fără banii cuveniți pentru munca efectuată. În actualele condiții legislative din domeniul muncii, banii nu vor mai putea fi recuperați niciodată. Pentru prinderea patronilor care folosesc munca la negru, inspectorii au verificat aproape 70.000 de salariați la 1.194 de agenți economici. Dintre cei verificați, 103 agenți economici, au fost găsiți cu 366 de persoane care lucrau fără forme legale. Inspectorii au descoperit că femeile sînt cele mai des înșelate să lucreze ca sclavii pe plantație, pentru că trei sferturi dintre cei care lucrau la negru erau femei. Ba, mai mult au fost găsiți printre așa zișii salariați, și doi minori. Cazul a fost descoperit pe 13 noiembrie, la SC ZAKS din Onești, o covrigărie în care au fost găsiți doi minori de 16 ani care coceau covrigi. Patronul firmei a fost amendat cu 50 de milioane de lei.
Totalul amenzilor acordate în urma verificărilor efectuate cu privire la legalitatea muncii s-a ridicat la 2,4 miliarde de lei. Implicațiile muncii la negru nu sînt sesizabile decît mult mai tîrziu, cînd nu se va mai putea face nimic pentru remedierea lor. „Noi i-am sancționat pe patroni, dar responsabili pentru munca la negru sînt și victimele. Ele trebuie să înțeleagă că munca fără un contract individual încheiat îi prejudiciază de drepturile de asigurat. Acum ei se bucură pentru cei cîțiva bănuți în plus, dar marea problemă va fi cînd vor dori o pensie pentru bătrînețe, sau șomaj în caz că își vor pierde locul de muncă. Salariații care se complac în munca la negru nu vor putea beneficia de pensie și nici de șomaj deoarece pentru ei nu s-a virat contribuția lunară la bugetul asigurărilor sociale de stat. În plus vor avea probleme și în cazul uni accident de muncă, ei neputînd beneficia de spitalizare gratuită sau refacere în stațiuni de specialitate gratuită. Femeile își pierd dreptul de a beneficia de indemnizații de naștere sau pentru creșterea copilului”, a atenționat Ion Barbu.
Controalele privind respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, precum și a condițiilor în care angajații își desfășoară activitatea, au scos la iveală alte încălcări ale prevederilor legislației muncii. Au fost controlate 1.403 unități economice și s-au aplicat sancțiuni contravenționale la 128 de firme, în valoare de 1,37 miliarde de lei. „Cele mai dese abateri care au fost sancționate de către inspectorii noștri au fost efectuarea necorespunzătoare sau lipsa cu desăvîrșire a instructajului de protecția muncii, lipsa echipamentului de protecție, lipsa controalelor medicale a salariaților, lipsa autorizației de funcționare pe linie de protecția muncii și folosirea unor utilaje cu grad ridicat de risc”, ne-a mai declarat inspectorul șef de la ITM Bacău. În cele mai multe cazuri, toate aceste lipsuri duc la producerea accidentelor de muncă. Principalii vinovați în aceste cazuri sînt patronii. „Cele mai multe accidente de muncă, 70 la număr, s-au produs doar în primele două trimestre ale acestui an. Mai grav este că, dintre acestea, șase s-au soldat cu decesul celor implicați. Alte două accidente mortale, provocate din cauze patologice, puteau fi evitate dacă patronii asigurau efectuarea controlului medical periodic al angajaților. Responsabilitatea pentru încă două accidente mortale revine victimelor deoarece acestea s-au produs în afara muncii, salariatul efectuînd alte lucrări decît cele stabilite în programul de lucru”, mai este de părere Ion Barbu.
Ca urmare a acțiunilor de control, inspectorii ITM Bacău au mai încheiat 42 de procese verbale de sistare a activității pentru diferite echipamente tehnice improvizate care puneau în pericol viața angajaților. Cea mai mare amendă aplicată de inspectorii ITM Bacău din acest an a fost pe numele SC Energo Utilaj SA București, filiala Bacău, pentru neducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de inspectori la un control anterior. Firma a fost sancționată cu amendă în valoare de 100 de milioane de lei. Totalul amnezilor aplicate a fost de 2,5 miliarde de lei. Celor 25 de inspectori care fac această activitate le revin în acest fel cîte 100 de milioane de lei, pe care le-au adus la bugetul statului.
Inspecția Sanitară de Stat este luată peste picior de comercianți
Cu numai cinci angajați care pot face muncă de teren și care au dreptul ca, în urma inspecției, să și aplice amenzi pentru neregulile depistate, Inspecția Sanitară de Stat (ISS) trebuie să-și facă planuri de control pentru fiecare lună a anului, pentru că altfel nu poate acoperi toate unitățile din județ care intră în raza ei de acțiune. Unitățile de alimentație publică, cele de producție din aceeași ramură, unitățile școlare, cele spitalicești și chioșcurile alimentare din ultimele cătunuri ale județului sînt verificate cel puțin o dată pe an de cei cinci inspectori de la ISS.
În majoritatea cazurilor, controalele desfășurate de inspectorii medicali urmăresc în exclusivitate respectarea normelor igienico-sanitare și funcționarea unităților respective pe baza unei autorizații sanitare. Ca orice control, verificările angajaților de la ISS se lovesc mai mult de greutăți. Puțini sînt șefii de societăți, patronii sau angajații care să nu găsească scuze pentru fiecare dintre neregulile depistate, chiar și pentru cele flagrante, sau care să nu recurgă la fel și fel de șiretlicuri atunci cînd sînt prinși cu musca pe căciulă. „La marea majoritate a controalelor desfășurate prin magazine mixte sau chioșcuri, cînd inspectorul descoperă o neregulă, cel verificat spune că exact cu cîteva minute înainte de a fi controlat trebuia să înlăture respectiva abatere. Puțini sînt cei care își recunosc greșelile și care, după ce plătesc amenda, nu mai sînt descoperiți la controlul următor cu nereguli. O altă categorie de comercianți a ajuns să ne cunoască după mașina de serviciu și după fețe și, cînd ne văd de la distanță ,se baricadează în magazin și nu ne deschid. Ni s-a întîmplat odată, pe undeva la țară, să vedem noi cum au intrat clienți într-un magazin, iar cînd am venit și noi ni s-a răspuns cu aroganță că magazinul nu funcționează. Aveau motive să ne mintă, pentru că magazinul nu avea autorizație sanitară”, spune doctorița Daniela Lupașcu, șefa ISS.
Tupeul unora dintre comercianții care vor să cîștige bani în orice mod posibil, chiar și cu prețul sănătății noastre, nu cunoaște margini. „Am întîlnit și situații în care am fost luați de proști. După ce am efectuat controlul și am descoperit grave abateri de la normele sanitare, vînzătoarea din magazin a refuzat să semneze procesul verbal de constatare a controlului. Fără completarea acestui act, controlul este practic inexistent. În alte situații, ne-am trezit că a doua zi după semnarea procesului verbal, patronul unității verificate a constestat existența neregulilor descoperite în fața lui”, a continuat șefa ISS.
Greutățile întîmpinate de angajații ISS, for de control din cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP), nu au fost puține în anul 2002. Ținînd cont că în primele 11 luni ale acestui an, angajații ISS au efectuat 5.186 de controale, dintre care 496 s-au soldat cu amenzi, situațiile ca cele enumerate mai sus nu au lipsit. Și valoarea amenzilor pe care le pot aplica conform legii inspectorii ISS declanșează atitudini de dispreț din partea unora dintre comercianții băcăuani. Pentru amenzi care variază între 1 și 10 milioane de lei, unii dintre patronii prinși că nu respectă normele sanitare sînt gata să plătească aceste amenzi oricînd. „La un control la un magazin alimentar unde pentru neregulile depistate trebuia să ridicăm autorizația sanitară de funcționare, patronul ne-a spus tranșant că el preferă o amendă maximă, decît retragerea autorizației, pentru că, pentru reobținerea ei, va avea mai mult de umblat. Activitatea la magazin i-ar fi adus banii plătiți pe amendă într-o zi”, mai spune doctorița Lupașcu.
O altă problemă pe care inspectorii ISS au întîmpinat-o anul acesta a fost aceea a trecerii autorizărilor sanitare la Biroul Unic al Camerei de Comerț și Industrie. Faptul că aceste avize nu mai sînt eliberate de DSP crează altă dificultate: unitatea medicală nu mai are o evidență proprie a firmelor care solicită autorizare și nici care au primit o astfel de autorizare, iar acordarea ei pe propria răspundere duce sigur la descoperirea unor nereguli frecvente. Controalele desfășurate în primele 11 luni ale anului 2002 de către inspectorii ISS au adus la bugetul propriu al Direcției de Sănătate 1,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, 300 de milioane de lei de fiecare inspector, în condițiile în care cuantumul amenzilor este ridicol față de sancțiunile pe care le pot aplica alte instituții cu atribuții de control.
Corpul de Control de la Direcția Muncii n-a sancționat pe nimeni
Corpul de Control al Direcției de Muncă și Solidaritate Socială (DMSS) Bacău nu a aplicat nici măcar o amendă în urma controalelor efectuate timp de aproape un an la agenții economici rău platnici. Din luna februarie, de cînd acesta a trecut în subordinea Direcției, și pînă în luna noiembrie, activitatea Corpului s-a axat doar pe recuperări de debite. Motivul pentru care nu s-au dat amenzi agenților economici cu mari datorii a fost unul pur birocratic. Direcția Muncii nu a avut documente tipizate de control, așa că n-a sancționat pe nimeni. „Noi am preluat Corpul de Control de la Casa Județeană de Pensii. Cînd s-a efectuat transferul, am primit și formularele lor de control, dar acestea nu au mai putut fi folosite pentru că aveau antetul Casei și patronii puteau contesta decizia noastră în instanță. Abia în toamnă s-a hotărît la București cine este cîștigătorul licitației și are drept de tipărire a noilor formulare”, ne-a explicat Teodor Agachi, director general la DMSS Bacău.
Cu 11 inspectori, Corpul a reușitsă recupereze de la firmele datornice la stat, în urma a peste 400 de controale, aproape 50 de miliarde de lei. Asta înseamnă că procentul de recuperare a fost de doar 2,5%, ținînd cont că valoarea totală a debitelor la bugetul asigurărilor de stat (CAS, fondul pentru șomaj, pensia suplimentară) este puțin peste 2.000 de miliarde de lei. Media lunară de controale, pe inspector este de 45,6, iar un inspector din cadrul corpului de control a recuperat 4,9 miliarde de lei. Pe ultima sută de metri, inspectorii de la Corpul de Control au aplicat și cinci amenzi în valoare de 233 de milioane de lei.
Protecția Consumatorilor, „bau-baul” comercianților
Consumatorii români au o instituție anume desemnată să le apere interesele de rapacitatea comercianților care scot pe piață produse de proastă calitate: Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor (OJPC). Cea mai frecventă scuză a comercianților găsiți în neregulă? „Pentru banii ăștia, mai vrei și marfă de calitate?”, este sintagma cu care cei mai mulți cetățeni nemulțumiți sînt întîmpinați de cei cărora le reclamă că le-au vîndut lucruri de o calitate îndoielnică. În acest caz, singura și cea mai la îndemînă soluție a celui păcălit este să se adreseze OJPC-ului. Cei nouă inspectori ai instituției sînt printre cei mai solicitați funcționari publici. În decursul acestui an, ei au efectuat 2.100 acțiuni de control, iar împreună cu alte instituții, alte 268. Adică 263 de controale de fiecare inspector. Au încheiat 1.852 de procese verbale și au prelevat 388 de probe, dintre care 82% s-au dovedit neconforme cu înscrisurile din rețetele de fabricație. „Au fost 239 de cazuri în care s-a oprit definitiv comercializarea unor produse periculoase, în valoare de 12,5 miliarde de lei. S-a sistat activitatea temporar la 352 de agenți economici cărora li s-au mai dat și amenzi în valoare de 5,8 miliarde de lei. De asemenea, s-au mai aplicat amenzi și s-au transmis organelor financiare pentru executare silită în valoare de încă un miliard de lei. Valoarea totală a amenzilor aplicate în acest an este de 36 de miliarde de lei”, ne-a declarat Sorin Elisei, inspectorul șef al OJPC Bacău. Raportat la numărul de oameni, înseamnă că fiecare dintre inspectorii aflați în subordinea lui Sorin Elisei a adus la bugetul statului cîte patru miliarde de lei.
Despre Direcția Sanitar-Veterinară afli date cînd îi „tună” directorului Florin Velisar
Dacă la toate celelalte instituții directorii au fost de găsit și au oferit informații clare despre activitatea desfășurată în acest an, despre Florin Velisar, directorul Direcței Sanitar-Veterinare, nu se poate spune același lucru. De pe 17 decembrie, dată la care directorul Velisar a organizat o conferință de presă, șeful DSV nu a mai fost de găsit. Conform unei reguli greu de înțeles, el este singura persoană abilitată să ofere informații despre instituție și nici în absența lui nimeni nu are voie să spună nimic. Și, cum de pe 17 decembrie Velisar nu a mai dat ochii cu ziariștii, datele despre activitatea instituției pe care o conduce ne-au fost imposibil să le aflăm. Toate informațiile pe care vi le putem prezenta despre DSV țin de ultimele două luni ale acestui an. În luna noiembrie au fost controlați 162 de agenți economici și s-au dat 44 de amenzi în valoare de aproape 82 de milioane de lei. Cu aceeași ocazie au fost confiscate și 600 de kilograme de carne, în valoare de 55 de milioane de lei.
În luna decembrie, însă, au fost verificate 100 de firme și au fost date 22 de sancțiuni, însumînd 70 de milioane de lei. Au fost confiscate în vederea distrugerii 560 de kilograme de carne și produse din carne alterate în valoare de 90 de milioane de lei.
Tot conform unei reguli numai de Florin Velisar cunoscută, numele nici uneia dintre firmele găsite în neregulă și amendate nu a fost făcute publice. „Atîta timp cît firmele amendate mai au o cale de atac împotriva amenzilor date de noi, preferăm să nu le facem public numele”, a explicat directorul Velisar. Justificarea lui Florin Velisar este pertinentă dacă ne gîndim la riscul asumat de instituție pentru evitarea unui eventual proces intentat de o firmă căreia i-ar apărea numele în ziar. Numai că nu putem să nu luăm în calcul și faptul că toți angajații DSV își primesc lefurile din contribuțiile cetățenilor de rînd, care ar ști de cine să se ferească, dacă ar cunoaște numele firmelor care vînd produse dubioase. Adică acelea amendate de Direcția Sanitar Veterinară, dar pe care directorul Velisar le ține doar pentru el. Noi așa înțelegem scopul unei instituții cu atribuții de control într-unul dintre cele mai sensibile domenii: acela de a-i descuraja pe comercianți de două parale care pentru un leu în plus în buzunar ar fi dispuși să îmbolnăvească populația unui oraș întreg. Iar șeful unei asemenea instituții ar trebui să-și asume bărbătește responsabilitatea dării în vileag a celor care au fost prinși cu mîța-n sac. Sau pe tarabă.
Departe de noi gîndul de a incrimina activitatea medicilor veterinari care lucrează în Direcția Sanitar-Veterinară. Cum sîntem convinși că și ei, ca și ceilalți colegi de-ai lor din instituții similare și-au făcut datoria. E vorba doar de mentalitatea de moșier pe care o are un funcționar public plătit din banii contribuabililor tocmai pentru a veghea la sănătatea lor.
1,3 miliarde de lei colectate de Garda de mediu
În primul lor an de activitate, comisarii Gărzii de Mediu din Bacău au acordat peste o sută de amenzi. Cei șapte comisari și comisarul șef ai acestei instituții au reușit astfel să aducă la bugetul de stat mai bine de 1,3 miliarde de lei. Asta înseamnă că suma amenzilor acordate de fiecare dintre cei opt comisari cu atribuții de control se ridică la aproximativ 170 de milioane de lei. „Cea mai mare amendă din acest an a fost acordată societății Tosten SRL din Leontinești, care a fost sancționată cu 105 milioane de lei, pentru că funcționa fără să aibă autorizație de mediu. Aici au mai fost găsite și nereguli privind evauarea apelor reziduale rezultate din procesul de producție”, ne-a declarat Marcel Moroșanu, comisar șef al Gărzii de Mediu Bacău. El a precizat că o amendă de o sută de milioane de lei a primit și societatea Chimcomplex Borzești, pentru neplata cotizației la fondul de mediu, iar Ordinul Franciscanilor Minoritari din România a fost sancționat cu 50 de milioane de lei, pentru nesalubrizarea terenului pe care îl dețin în proprietate pe strada Arcadie Șeptilici din Bacău.
Pentru poluarea solului cu deșeuri petroliere SC Foraj Sonde Moinești a primit o amendă de 20 de milioane de lei, iar Petrom Moinești a fost sancționată de patru ori cu cîte zece milioane de lei. De altfel, SN Petrom sucursala Moinești se numără printre cei mai sancționați agenți economici din județ în urma deselor poluări cu deșeuri petroliere, care s-au produs în special pe rîul Trotuș.
Cine muncește mai bine?
O întrebare pecare orice contribuabil ar trebui să și-o pună. Eficiența muncii unor specialiști cu atribuțiuni de control se reflectă, cu siguranță, în valoarea amenzilor aplicate sau a banilor recuperați. Din acest punct de vedere, cu zece miliarde de lei de comisar, Garda Financiară din Bacău se plasează în topul clasamentului. corpul de Control al Direcției Muncii a reușit să recupereze sume impresinante, fiecare inspector aducînd la buget aproape cinci miliarde de lei. La fel de activi se dovedesc a fi inspectorii OJPC, care au amendat fiecare, în medie, firmele prinse pe picior greșit, cu patru miliarde de lei. Demnă de remarcat este și prestația Inspecției Sanitare de Stat care, cu amenzi ridicole, a reușit ca fiecare inspector să aducă la bugetul statului cîte 300 de milioane de lei în acest an. Deși beneficiază de amenzi maxime de pînă la 100 de milioane de lei, inspectorii ITM par să fi mers cu frîna trasă în 2003, aplicînd amenzi de 100 de milioane de lei de persoană. Din păcate, în calculele noastre nu poate fi luată și una dintre cele mai importante instituții, Direcția Sanitar Veterinară, de unde nu am putut obține informații.
Dincolo de cifre, rămîne, totuși, întrebarea: cine muncește mai bine pentru siguranța noastră, a contribuabilului consumator?
Pagină realizată de Mirela ROMANEȚ, Cezara DUȚĂ, Elena SOLOMON și Claudiu TĂNĂSESCU
Lasă un răspuns