Băcăuan ucis în atentatul cu bombă de la Tel Aviv

• Mihai Sabău, de loc din Răcăciuni, a plecat la muncă în Israel cu opt ani în urmă • el și-a pierdut viața la puțin timp după ce-și văzuse soția, și ea aflată la muncă în Tel Aviv • românii plecați la muncă în Israel trăiesc mereu cu teamă unor posibile atentate, cărora le-ar putea cădea victime

În centrul orașului Tel Aviv a avut loc duminică seara un dublu atentat cu bombă. Doi kamikaze palestinieni au detonat două bombe de 15 kilograme fiecare, pe două străzi paralele din cartierul unde se afla vechea autogară. Această zonă este locuită, în principal, de muncitori străini, din rîndul cărora s-au înregistrat circa jumătate dintre victime. 23 de persoane au murit, iar peste o sută au fost rănite. Printre acestea, s-au numărat mai mulți români. Doi dintre ei, Mihai Sabău, de 38 de ani, din Brașov, și Ion Nicolae, de 33 de ani, din Ploiești, au murit pe loc. Mihai Sabău este de loc din comuna Răcăciuni, județul Bacău, unde se află frații, surorile și mama lui.

Angajații primăriei din Răcăciuni nu știau despre nenorocirea din Israel și nici despre ce familie poate fi vorba, pentru că în toată comuna Răcăciuni sînt mulți cu numele de Sabău. Pînă la urmă, ițele s-au descîlcit. „Părinții lui Mihai Sabău locuiesc în satul Fundu Răcăciuni”, îmi explică secretarul comunei, după ce caută în actele de stare civilă. Cei 13 kilometri de la drumul național și pînă în sat pot fi parcurși cu mașina. Din centrul comunei Răcăciuni, facem dreapta. Drumul de țară acoperit de zăpadă ne face să credem că este imposibil să ajungem la destinație. Deși o lamă curățase ulița principală, în stînga și-n dreaptă nămeții acoperiseră tot. Am mers kilometri buni, însă nici urmă de om. De parcă oamenii și-ar fi abandonat casele. Doar cîinii stăteau pitiți și începeau să fugă în haite, după mașină. Cînd întreb de familia Sabău, un localnic indică o casă cu etaj. Încep să strig. Din casă nu răspunde nimeni. Mă uit în jur, mai întreb pe unii și alții, însă nimeni nu pare să știe nimic de Mihai Sabău, tatăl celui mort, sau de mama acestuia, Maria. Cînd tocmai mă gîndeam să fac cale-ntoarsă, ușa se deschide și un om pirpiriu iese în prag. „Nea Mihai Sabău?”, îl întreb. Omul se apropie și mă cercetează cu ochi curioși. Într-o românească stricată mă invită în casă. Devine subit prietenos. Îl întreb de copii, de iarnă și de gospodărie. Mihai Sabău nu-mi răspunde decît la întrebarea legată de copii. „Am mai mulți copii și, uite, că trebuia să ajung la Brașov, că mi-a venit băiatul din Israel, și nu pot să plec, că i-a venit să fete unei vaci din vecini și tre’ să stau să ajut”, îmi spune omul. Mă încăpățînez să nu-i spun direct pentru ce-am venit. Mi se pare prea zîmbitor și îmi dau seama că nu știe că i-a murit băiatul. „Ați vorbit cu el de cînd s-a întors?”, îl întreb, iar bătrînul îmi spune că a vorbit cu nora. „Mi-a zis să vin să-l văd, da’ cu el n-am vorbit. Mi-a zis nora că-i acasă și că musai să mergem, că ne așteaptă”, îmi explică Mihai Sabău.

Îmi trece prin minte că cei din Brașov n-au vrut să le spună de moartea lui Mihai Sabău pînă bătrînii nu vor ajunge acolo, să nu le facă inimă rea. Soția bătrînului încearcă să intervină în discuție, însă omul ei o oprește imediat. „Apoi Martin o venit, da’ eu știu dacă ajungem noi la el, cu iarna asta?”, reușește să spună femeia. Îmi dau seama că numele e altul, apoi îi rog să-mi spună cîți copii au și cum îl cheamă pe cel venit din Israel. Înțeleg imediat că e vorba despre altă familie Sabău. Cel la care nimerisem era, de fapt, fratele celui pe care-l căutam. Ion Sabău îmi explică coincidența: și el are un fiu care lucrează în Israel și care, înainte de a pleca din țară, s-a stabilit la Brașov. Are, însă, un nepot Mihai Sabău. Spun cu jumătate de glas că am auzit că a murit în Tel Aviv. Cînd aude vestea, bătrînelul se așează încet pe pat, apoi își întoarce privirea către soție. Și femeia se lasă încet pe pat. „Oare o fi adevărat? Să fi murit Mihai?”, își întreabă omul nevasta, de parcă nici n-aș fi fost lîngă ei, apoi încep să vorbească repede în ungurește. După cîteva secunde, îmi explică cum să ajung la familia Sabău, părinții lui Mihai. Mai aflu că fratele lui nea Ion, Mihai Sabău, tatăl celui mort în atentatul cu bombă, a decedat și el în urmă cu 13 ani. Și că doar mama și frații lui mai sînt în sat.

„Bunicul ne-a spus că Mihai a murit”

După casa lui nea Ion, ulița e plină de curioși. Zvonul că Mihai Sabău a murit s-a dus ca vîntul, iar lumea a ieșit în drum. Îmi fac loc printre oameni și ajung la casa în care s-a născut Mihai Sabău. Strig la poartă, dar nu răspunde nimeni. Îmi arunc privirea în spate și văd pîlcurile de oameni, dar toți se uită, fără să facă vreun gest. Fără să obsecare se uită la mine. Îi văd abătuți și-mi dau seama că știu. „Mama se simte foarte rău”, spune Gheorghe Sabău, de 23 de ani, cel mai mic dintre frați. Într-o odaie, Maria Sabău, mama celui mort, stă întinsă, acoperită cu o pătură. E roșie de plîns și se ține cu mîinile de cap. În mînă are o batistă, cu care își mai șterge din cînd în cînd ochii înlăcrimați. Trei femei o supraveghează.

Nimeni nu pare dornic să rememoreze amitiri care acum dor. Vasile Lilă, cumnatul lui Mihai Sabău, ia taurul de coarne: „Eu am aflat primul ce s-a întîmplat. Am văzut la știri, dar prima dată nu eram sigur, pentru că nu se știau numele victimelor. Apoi aseară, (n.r. – duminică seara) m-a sunat Petrică, fratele lui Mihai, care lucrează și el în Israel cu Mihai. Mi-a spus că e adevărat și că l-au identificat pe Mihai. Avea pe burtă o aluniță, un semn particulat care i-a ajutat pe polițiști să afle ale cui erau cadavrele”, povestește Vasile Lilă, care, inițial, nu a spus nimănui ce s-a întîmplat cu Mihai. „N-am vrut să-i spun nici soție mele, că m-am gîndit că, de supărare, le va spune și celorlalți sau se va da de gol”, a continuat cumnatul. Numai că mama băieților a apucat să audă la un jurnal de știri de la televizor ce s-a petrecut la Tel Aviv. Din acel moment, Vasile Lilă a găsit tot felul de pretexte s-o ia din fața televizorului. Surpriza a venit însă din partea bunicului fraților Sabău. Bătrînul a auzit la radio despre cele întîmplate, a ieșit în curte și s-a apucat să strige de durere. Așa au aflat toți din casă despre nenorocire.

A murit imediat ce și-a luat adio de la soție

Mihai Sabău a plecat de acasă de pe la 14 ani. S-a dus la Brașov și s-a apucat să muncească în construcții. Apoi a venit armata, iar de opt ani lucrează în Israel. Muncea împreună cu fratele lui, Petrică, al doilea ca el după vîrstă. Nu locuiau în Tel Aviv, cila Mod-in, o localitate cam la vreo 26 de kilometri distanță de oraș. Soția lui Mihai, însă, lucra în Tel Aviv. „Duminică a fost la ea. Au stat împreună, apoi el a plecat și s-a întîmplat nenorocirea”, povestește Vasile Lilă. Mihai Sabău avea un copil, Sebi, de 14 ani, pe care, după ce și soția a plecat la muncă în Israel, l-au lăsat la o rudă din București. Ultima oară, Mihai a venit acasă la Fundu Răcăciuni în noiembrie 2001. De atunci, contactul cu familia l-a ținut prin telefon. „Ultima dată m-a sunat sîmbătă și mi-a spus că să stau liniștită, că totul e bine și că mă sună marți”, au fost primele cuvinte ale Mariei Sabău, care a făcut a lehamite cu mîna.

Muncitorii plecați la muncă în Israel nu se gîndesc niciodată la ziua de mîine. Cel puțin nu cei care lucrează chiar în Tel Aviv. Știu toți că oricînd, pe stradă, în restaurant sau în magazine poate exploda o bombă. Și că pot muri în orice secundă. Acesta e un risc pe care și-l asumă toți cei care pleacă acolo la muncă, dornici să adune bani și să se întoarcă în țară, unde să aibă un trai mai bun. Cu teama în sîn a trăit timp de 13 luni și Vasile Lilă. El ne-a povestit că, în august 2001, a fost de față cînd palestinienii au anunțat că, într-o stație de autobuz, se află o bombă. După minute bune de panică, polițiștii au depistat că, de fapt, a fost o alarmă falsă.

Mihai Sabău era un constructor foarte apreciat printre cei aflați la muncă în Israel. „A făcut de toate. El era zugrav și faianțar, iar acum făcea finisaje interioare. Era foarte bun profesionist și serios, și cred că de aceea patronii îl stimau. Drept dovadă că, acum, cei de la firma RIMS, la care lucra acolo, au pus tot la dispoziție ca să aducă acasă corpul lui”, a încheiat Lilă. Corpul neînsuflețit al lui Mihai Sabău va ajunge în țară în această seară. Soția lui a decis să-l înmormînteze la Brașov. Familia va merge la ceremonialul funerar. (Eduard ADAM)