Dezastru în școlile băcăuane
• la o săptămînă de la debutul noului an școlar, multe școli și licee din județ arată ca după război • unele unități au geamuri lipsă, bănci sparte, scaune distruse sau grupuri sanitare infecte • aproape jumătate dintre școlile din județul Bacău nu au autorizație sanitară de funcționare • mulți directori n-au mai făcut nimic ca să înlăture neajunsurile • în cîteva comune, elevii învață prin casele sătenilor
Foarte multe dintre școlile din județul nostru arată ca după război. E un adevărat dezastru prin clase, pe holuri și în grupurile sanitare, dar se pare că autoritățile locale și directorii de școli nu par deranjați de situație. Noul an școlar a debutat deja de-o săptămînă, dar pînă acum nu s-a schimbat nimic în bine. Elevii trebuie să intre în clase, chiar dacă multe spații arată deplorabil.
În acest moment, peste 330 de școli din județ nu au primit din partea Direcției de Sănătate Publică (DSP) Bacău autorizație sanitară de funcționare. Asta înseamnă că aproape jumătate dintre unități nu au girul DSP să deschidă porțile. Și, totuși, au făcut-o. Directorii și-au asumat acest risc și e de preferat să nu li se întîmple nimic elevilor, fiindcă, altfel, vor răspunde. Poate multă lume va fi tentată să afirme că nu se poate întîmpla nimănui nimic rău tocmai la școală, și că e vorba de o exagerare. Total greșit. Nu mai departe ieri, în curtea Grupului Școlar „Mangeron” din orașul Bacău, un geam de la etajul liceului s-a desprins și a căzut exact în mijlocul unui grup de elevi veniți la chioșcul școlii. Din fericire, sticla spartă nu a tăiat pe nimeni, dar se putea întîmpla ca lucrurile să se încheie tragic. Atunci, probabil, problemele ar fi fost luate în serios. Așa, cursurile merg înainte și nimeni nu pare deranjat de situația existentă.
Un cerc vicios
Dacă îi întrebi pe reprezentanții Inspectoratului Școlar cine ar trebui să ia măsuri, aceștia îți vor răspunde că directorii de școli. Pînă la urmă au și ei dreptate, fiindcă cel mult poți merge să verifici cum arată fiecare unitate, nu să rezolvi în sute de locuri problemele existente. Numai că directorii, și ei cu partea lor de dreptate, vor arăta cu degetul spre primării, fie ele de la orașe sau comune. Directorii pot face treabă doar dacă au bani. Consiliile locale sînt sărace, și-atunci răspunsul e clar: n-avem cu ce. La rîndul lor, primarii aruncă pisica în ograda Consiliului Județean, ca ordonator de credite. Numai că și forul județean va acuza Guvernul, care i-a repartizat sume de mizerie, deși avem parlamentari băcăuani, care, ori de cîte ori au ocazia, vorbesc despre ce au făcut ei pentru comunitatea care i-a ales și despre faptul că județul Bacău chiar e privit, acolo sus, ca unul privilegiat. Într-adevăr, avem toate motivele să fim considerați unici: cum arată școlile la noi, nu mai arată nicăieri.
Școlile din orașe nu se deosebesc de cele de la țară
Am ales ziua de ieri pentru a vedea cum mai arată școlile deloc întîmplător. A trecut o săptămînă de cînd a sunat clopoțelul și ne-am gîndit că, poate, directorii au reușit să îndrepte lucrurile. Nimic mai fals. Nu au mișcat un deget pentru că, deși nu au autoritzații sanitare de funcționare, nu-i întreabă nimeni de sănătate. Doctorul Cornelia Cojocaru, directorul DSP Bacău, ne-a declarat cu circa o lună în urmă că școlile cu probleme nu vor primi autorizație. Și așa a fost. Tot directorul DSP a mai afirmat că verificările în școli se vor relua după debutul anului școlar. Probabil controlalele vor demara în curînd și rămîne de văzut dacă vor fi școli închise sau nu. Dar, după cum arată unele dintre ele, n-ar fi deloc surprinzător dacă s-ar întîmpla astfel. Am găsit în școlile din cartierele mărginașe ale orașului Bacău ferestre sparte, bănci rupte și scaune pe care elevii abia stăteau. Unele grupuri sanitare nici nu pot fi descrise în cuvinte. Ți-e și greu să intri în ele și te întrebi ce curaj au elevii să le calce pragul. Dacă în interior e așa, e lesne pentru toată lumea că directorii nici n-au luat în calcul să refacă fațadele. Și ne-am gîndit că mai sugestive decît descrierile noastre sînt imaginile. De aceea, ne-am gîndit să le publicăm, să vadă directorii, autoritățile și părinții, deopotrivă, unde învață elevii.
Nici cînd sînt bani nu se face treabă
În localitățile în care nu au fost fonduri pentru reparații, toată lumea a acceptat tacit că nu e nimic de făcut. Numai că s-a întîmplat ca în județ, în această vară, cîteva școli din anumite localități să primească fonduri de la Banca Mondială pentru reparații capitale sau simple retușuri. Termenele erau clare: curățenia trebuia terminată pînă la 15 septembrie. A început școala de o săptămînă, și lucrările tot nu s-au încheiat. Primarii s-au plîns la întîlnirea cu șefii județului că firmele de construcții sînt neserioase. Ghiorghi Iorga, inspectorul școlar general, a spus atunci că nu poate interveni, fiindcă cel care a semnat contractul direct cu firmele de construcții este Ministerul Educației și Tineretului. Așa că tot ce s-a putut face a fost ca ISJ să trimită la București o adresă în care să explice că lucrările au rămas mult în urmă. Nici după aceea nu s-a întîmplat nimic bun. Dovadă că primarii au refuzat recepția lucrărilor și au fost obligați să-i ducă pe copii să învețe prin casele oamenilor din comune. Din cele 29 de școli refăcute cu banii străinilor, la Godineștii de Sus – Vultureni, Slobozia – Tătărăști și Gherdana – Stănișești, școlile nu sînt gata nici astăzi. Acum, elevii învață în două schimburi, iar la Slobozia, de exemplu, cei mici au făcut orele în fosta școală, și ea gata să cadă. Ca să nu mai spunem că în satul Apa Asău din comuna Asău, pe 15 septembrie, elevii au fost întîmpinați de dascăli cu găleți, mături și fărașe, în loc să primească manuale. Directorul coordonator din comună a dat vina tot pe firma de construcții, care a întîrziat nepermis de mult lucrările. Pe de altă parte, și el a considerat că e mai bine să nu spună nimic Inspectoratului Școlar, dovadă că șefii ISJ nu știau că elevii nu au început școala odată cu toată lumea. (Eduard ADAM, Foto: Dan DUȚĂ)
Lasă un răspuns