• Bacăul și Bucureștiul sînt singurele municipii din România unde administrațiile locale bagă pînă la cot mîna în buzunarul abonaților prin cablu • din buzunarele băcăuanilor, Primăria Bacău va lua 1,8 miliarde de lei pe lună • abonamentele la televiziunile prin cablu vor crește cu cel puțin un dolar lunar • noile taxe se aplică din această lună și trebuie plătite pînă pe 15 februarie • ANRC respinge taxele locale pentru comunicații electronice • pentru Consiliul Local, însă, nici contestația ANRC nici cea înaintată de SC „SATBA CA-TV” nu a însemnat prea mare lucru • contestația formulată de SATBA CA – TV a fost respinsă ieri, prin vot secret, cu doar trei voturi împotrivă, fără ca vreun consilier local să aibă vreo intervenție pe seama acestui spinos subiect
Municipiul Bacău tinde să devină una dintre cele mai mari ciudățenii în peisajul taxelor și impozitelor locale. După ce o ordonanță de guvern a uniformizat și limitat la nivel național cuantumul birurilor locale, fiecare administrație locală a început să caute soluții pentru atragerea de venituri suplimentarela buget. Motivația vine în primul rînd de la faptul că bugetele locale au fost secătuite de responsabilitățile tot mai mari transferate de la Guvern către autoritățile locale, fără a fi prevăzute și resursele financiare aferente. Înrobite de stat, unele administrații locale au găsit modalități tot mai năstrușnice de a transfera tot către populație povara cheltuielilor.
Primăria Bacău a venit cu propunerea să oblige societățile de televiziune pe cablu să achite cîte 1.000 de lei/zi pe cap de abonat. Ideea a fost pusă în discuția Consiliului Local (CL) al municipiului Bacău întrunit în ședința din 19 decembrie 2002. Noua taxă cu care au fost cadorisiți băcăuanii înainte de Sărbători a fost asezonată cu o expunere de motive potrivit căreia „bunurile pe care s-au montat cablurile (adică, în marea lor majoritate, stîlpii din oraș – n.r.) sînt întreținute din bugetul local, altele căpătînd uzura care necesită înlocuirea lor”. În expunerea de motive se mai susține că „este necesar de a se institui taxe locale începînd cu anul 2003, pentru a se acoperi o parte din aceste cheltuieli”. Propunerea taxei de 1.000 de lei/zi/abonat i-a înduioșat se pare pe consilierii locali, care au votat în unanimitate ideea. În municipiul Bacău există trei firme de televiziune prin cablu: Astral Telecom, Satba CA-TV și Eurosat CA TV – UPC. Împreună, aceste firme au aproape 60.000 de abonați, ceea ce înseamnă că la bugetul local se vor aduna 1,8 miliarde de lei într-o lună cu 30 de zile.
Deși decizia a fost luată pe 19 decembrie 2002, firmele de cablu au primit abia pe 7 ianuarie vestea că în ogradă le-a mai crescut o taxă. „Mi se pare o hotărîre aberantă, insuportabilă. O vom contesta în instanță”, spune Gabriel Baciu, directorul general al Sucursalei Astral Telecom Bacău. El acuză că decizia a fost luată „fără să ne întrebe nimeni”. Baciu crede că, în acest caz, absurdul ar fi trebuit dus pînă la capăt și să fie taxați și abonații de la Electrica, Romgaz, Romtelecom, precum și la firmele de telefonie mobilă. Baciu nu crede că, pînă la urmă, această taxă se va aplica, deoarece „nu are o bază legală”. Directorul afirmă că încercări de instituire a unor taxe similare în alte localități au mai fost și toate au fost anulate în instanță. Lipsa unei baze legale este acuzată și de Dan Francisc, directorul de la Satba. „E ca o lovitură de măciucă, vom contesta în instanță”, spune el. Directorul Satba consideră neelegant modul în care a fost împusă taxa, deoarece ar fi trebuit consultată măcar una dintre firmele de cablu din Bacău. În plus, și Francisc crede că taxa nu are o bază legală.
În expunerea de motive a Hotărîrii CL se precizează că taxa este impusă pentru „utilizarea temporară a locurilor publice”. Normele de aplicare a ordonanței privind taxele și impozitele locale precizează ca „utilizarea temporară a locurilor publice să aibă la bază reguli și proceduri clare, care să nu permită nici un arbitrariu ce ar putea da naștere la favoritisme sau discriminări în raporturile cu contribuabilii, adecvate specificului pentru care se datorează taxa”. Și actul normativ subliniază despre ce este vorba: parcarea ocazională și curentă a vehiculelor, depozitarea de materiale, realizarea de lucrări, desfacerea de produse ce fac obiectul comerțului, spațiile pentru acces în parcuri, tîrguri etc. Față de aceste prevederi, Dan Francisc reafirmă că, din punct de vedere legal, „nu mă regăsesc aici”. Atît directorul de la Astral Telecom, cît și cel de la Satba, spun că, dacă se va păstra acestă taxă, abonamentele la televiziunile prin cablu vor crește cu aproape un dolar. În opinia directorilor, birul îi va face pe mulți dintre băcăuanii săraci să renunțe și la acest serviciu. După debranșările de la rețelele de încălzire centralizată, vor urma valuri de renunțări la cea mai importantă sursă de informații.
ANRC și Satba CA-TV contestă instituirea acestor taxe
După ce a primit din partea Asociației de Comunicații prin Cablu (ACC) sesizări cu privire la hotărîrile luate de administrațiile publice locale din Bacău și București, Autoritatea Națională pentru Regementarea în Comunicații (ANRC) contestă deciziile celor două consilii locale care au stabilit anumite taxe pentru furnizorii de rețele de comunicații electronice, în funcție de numărul de abonați și de lungimea cablurilor amplasate. Legea spune că autoritățile locale sau județene, după caz, „pot institui taxe zilnice cuprinse între 1.000 lei și 100.000 lei pentru utilizarea temporară a locurilor publice”. Aceste taxe se referă, însă, la parcarea vehiculelor, depozitarea de materiale, realizarea unor lucrări,
desfacerea de produse comercializate în piețe, tîrguri, oboare,
accesul în parcuri, etc. Așadar la activități cu caracter temporar, și nu la folosirea acestor locuri pentru amplasarea rețelelor de comunicații electronice. Pe de alta parte, Ordonanța de urgență 79/2002 prevede ca dreptul de acces pe proprietăți în vederea instalării rețelelor de comunicații electronice, inclusiv pe domeniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale, se poate exercita numai în urma încheierii unui contract cu titularul dreptului de proprietate sau de administrare. Legea spune că prețul trebuie să fie nediscriminatoriu între furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și să acopere doar prejudiciile directe cauzate prin efectuarea lucrărilor de instalare. Poziția ANRC în acest caz este că folosirea locurilor publice pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice se poate face numai prin încheierea unui contract, prin negociere între cele două părți, nicidecum nu prin actul unilateral al autorităților administrației publice locale.
O poziție asemănătoare a avut și Satba Ca-TV, care a înaintat o contestație în acest sens către Consiliul Local . Fără să insiste prea mult asupra subiectului, consilierii băcăuani au respins ieri rapid contestația înaintată de firma de cablu. Greu de spus dacă aleșii locali au cunoscut în amănunt toate implicațiile pe care le are decizia lor asupra fiecăruia dintre băcăuani. Asta pentru s-a dovedit că în ședința în care a fost votată instituirea acestei taxe că aleșii locali erau cu gîndul mai mult la petrecerea Sărbătorilor de iarnă decît la proiectele de hotărîre pentru care li se solicită votul.
„Așa ceva nu s-a discutat niciodată”
La cîteva zile după ce a avut loc ședința din luna decembrie, „inocenți”, oamenii în care locuitorii Bacăului și-au pus speranțele ne-au asigurat că nici vorbă de o asemenea taxă. Gheorghe Însurățelu ne-a declarat tranșant că nu știe nimic, dar „cu siguranță, așa ceva nu s-a discutat niciodată”. Omul a mai precizat că „este doar un zvon”. Carol Gaisbauer nu știa nici el nimic, pentru că „nici n-am avut ședință”. A auzit ceva despre taxe pentru lucrări pe domeniul public: „Ei trag cabluri și strică trotuarele, de aceea trebuie să plătească”. Gaisbauer nu crede că cineva a pus în discuție o taxă de 1.000 de lei/zi pentru fiecare abonat la cablu. Livia Sibișteanu a fost oarecum informată, dar cunoștințele ei erau confuze. Ea crede că „firmele plătesc pentru stîlpi, pentru că folosesc domeniul public, dar nu abonații”. Sibișteanu a mai preconizat că taxa „va fi plătită de cele două societăți, Eurosatul și Alfa sau Deșteptarea”.
„Cireașa de pe tort” a venit de la însuși George Bogatu, președintele ședinței de CL în care a fost aprobat noul bir. Se pare că, atunci cînd prezida, a dormit în papuci, pentru că, deși taxa s-a votat chiar sub nasul lui, Bogatu ne-a declarat că „n-am auzit de așa ceva, deci nu știu nimic!”. În timpul conversației telefonice, consilierul a spus că se află alături de un alt ales local, dar care nici el nu știe nimic despre asta. (Florin POPESCU; Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns