• sociologii spun că perspectiva unor cîștiguri mari la loterie are efecte benefice asupra psihicului națiunilor care trec prin grele crize economice
Numărul băcăuanilor care joacă la loto în speranța de a cîștiga cea mai mare sumă pusă vreodată la bătaie în istoria Loteriei Naționale este în continuă creștere. Principalul motiv îl constituie reportul uriaș, de peste 47,8 miliarde de lei, însă o atracție în plus, săptămîna aceasta, o reprezintă decizia Loteriei de a crește cîștigurile la categoriile a doua și a treia. Pentru a echilibra oarecum cîștigurile și a nu se ajunge a o sumă colosală, Loteria Română a decis ca sumele adunate din joc săptămîna aceasta să fie repartizate în procent de 55 % la categoria a doua, 40 % la categoria a treia și doar 5 % la prima categorie de joc.
Specialiștii sînt rezervați în a face aprecieri asupra sumelor care ar putea fi cîștigate la cele trei categorii ale jocului, însă în culise se vorbește că fondul de premii la categoria I va fi de cel puțin 1,5 milioane de dolari, în timp ce la categoria a II-a sunt premise ca valoarea nominală a câstigurilor să fie de câte 1 miliard de lei.
„În urma raidurilor pe care le-am efectuat joi prin agenții a reieșit că se joacă cel puțin la fel de mult ca săptămîna trecută, iar în unele agenții numărul jucătorilor este chiar mai mare. În ansamblu se joacă mai mult decît pentru tragerea de duminica trecută”, ne-a declarat Gina Banu, directorul Filialei Bacău a Loteriei Naționale.
Ca și săptămîna trecută, costul unei variante simple de joc la tragerea „6/49” este de 20.000 de lei. Interesant este că visul românilor de a cîștiga cea mai mare sumă din istorie vine într-o perioadă în care costul întreținerii și imposibilitatea de a achita facturile au distrus speranțele unui trai mai bun pentru sute de mii de români. Părerea unor sociologi americani, care afirmă că, în perioade de criză economică, șirurile de reporturi și perspectiva unor cîștiguri consistente oferite de loteriile naționale au un efect benefic asupra psihicului populației, care astfel uită de necazurile zilnice, pare să fie acum mai adevărată ca oricînd. Studiul a fost făcut în perioada crizei economice care a lovit Statele Unite ale Americii în anii ’30. (C.B.)
Lasă un răspuns