În anii trecuți, bacalaureatul la educație fizică și sport era o modalitate ca să iei un zece sigur. Mi se pare și normal. De ce bacalauratul trebuie să fie un instrument pentru a depuncta elevii, pentru a-i penaliza? Aceste examene ar trebui să ne consolideze cunoștințele și să ni le verifice. Dar, acum, acolo sus, la Guvern, s-au gîndit unii și alții că se iau note prea mari la sport, că e o probă prea ușoară. Au vrut să ne ia posibilitatea de a mai da bacul la sport, dar nu au putut. Așa că s-au hotărît să facă această probă cît de grea se poate. Nu pot să înțeleg. Încearcă oare acești conducători să ne facă viața cît se poate de grea astfel încît cei mai mulți dintre noi să ia note mici, sau mai bine să pice examenul? Oare ăsta e scopul unui examen? După cum spuneam, anul acesta, bacalaureatul la sport e o adevărată tortură. Dacă în anii trecuți mai aveai de unde alege, anul acesta singura probă unde poți alege este cea de joc sportiv. În rest, trebuie să stai în mîini trei secunde, să faci podul din picioare, să sari aproape doi metri, să scoți un timp redord la viteză. Să zicem că trecem cu chiu, cu vai, peste asta. Dar ce ne facem cu flotările? Sînt obligatorii și mai sînt și 20 pentru fete și treizeci pentru băieți! Dar cine să poată asta, în afară de sportivi?
Unii vor spune că dacă nu putem, să nu dăm la sport. Dar cui îi convine să mai învețe la încă un obiect pe lîngă atîtea la care ne chinuim?
„Nu pot să fac podul, flotările nici atît. Dar asta e. Oricum nu mai am putere să învăț la încă un obiect. Știu că în alți ani bac-ul a fost ușor la sport, să sperăm că și acum va fi la fel” spune Teo Z, o elevă de clasa a XII-a. Ca să susții bacul la sport, nu îți trebuie, ca la alte materii, spor la învățat. La materiile bazate pe teorie, poți oricum să înveți, căci despre asta e vorba, să tocești. Dar la sport, dacă nu te-ai născut cu mobilitate, rezistență și altele n-ai ce să-i faci. Dacă pentru majoritatea materiilor, nivelul dificultății examenului este fixat pentu mediu, la sport, sigur e pentru experți.
E amuzant să îți vezi colegii cum dau cu capul de saltea de zeci de ori încercînd să stea în cap sau în mîini, sau să vezi un neștiutor în ale voleiului, primind minge după minge în cap. Să vezi săracele fete, chinuindu-se să facă o flotare și gîndindu-se cu groază la cele 20 impuse. Nu-i e amuzant, însă, să știi că asta ți se va cere, că unii care au puterea în mîini, s-au hotărît că trebuie să fim o generație de tocilari, pentru că nu putem avea performanțe extraordinare la educație fizică și sport. Trebuie să nu uităm nici faptul că sportul este necesar, iar dacă acest obiect devine unul la care ți-e imposibil să reziști de frică să nu-ți dai duhul, atunci muți se hotărăsc nici să nu mai dea pe la aceste ore, ceea ce nu e bine deloc pentru sănătata unui tînăr în formare.
„Am vrut să dau bacalaureatul la sport. Cînd am văzut însă cîtă muncă e și că eu nu pot să fac nici măcar jumătate din ceea ce se cere, m-am lăsat păgubașă. Nu mi se pare normal. Nici măcar profesorul meu de sport, care e destul de tînar, nu poate face ceea ce se cere la examen, atunci eu cum să pot? Acum, pentru că trebuie să mai învăț la un obiect, nici nu mai dau la orele de sport”, spune indignată Roxana B, o altă elevă de clasa a XII-a.
Așa că, dacă pînă acum ne gîndeam că măcar la sport o să luăm 10, și acestă speranță ni s-a dus, cei de sus, de la conducere, făcînd tot posibillul să ne facă viață cît mai grea. Cred că își doresc din tot sufletul ca tinerii să pice bacalaureatul, nu să îl treacă cu brio. De ce? Asta nu vom înțelege. (Roxana ȘMIL)
Lasă un răspuns