• etilismul este considerat boală psihică, care poate provoca incapacitatea de muncă • peste trei sute de persoane din județ au pensie de boală din cauza alcoolismului • pentru numeroși alți pensionari, etilismul este un factor secundar al pensionării pe caz de boală
Etilismul cronic sau, mai pe înțelesul tuturor, beția ajunsă în ultimele ei faze, a fost inclusă de anul trecut în categoria bolilor psihice. Drept urmare, persoanele care au patima beției pot beneficia de pensie pe caz de boală. „De pensie de invaliditate provocată de etilism pot beneficia numai persoanele a căror capacitate de muncă este afectată de această boală. Pînă acum, consumul cronic de alcool era încadrat alături de alte boli, dar acum este boală psihică. Este uluitor de frecventă această boală printre persoanele care solicită pensionarea pe acest motiv”, ne-a declarat medicul Raluca Păun, șef Serviciu de Expertiză Medicală din cadrul Casei Județene de Pensii (CJP) din Bacău.
La sfîrșitul lunii decembrie 2002, medicii din cadrul Serviciului de Expertiză a Capacității de Muncă au început numerotarea persoanelor care beneficiază de pensie de boală din cauza beției. Din totalul celor aproape 18.000 de pensionari de invaliditate, trei sute de persoane au obținut acest ajutor pentru că etilismul a fost principalul factor al invalidității. Numărul dependenților de alcool este însă mult mai mare. „Numeroase persoane au obținut pensia de boală datorită afecțiunilor majore provocate de etilism ca factor secundar. Nici unul dintre cei care se prezintă la noi nu își recunoaște afecțiunea și, chiar dacă au venit amețiți la comisie, au fost pașnici”, ne-a mai spus Raluca Păun.
Expresii ca „mai beau și eu din cînd în cînd”, „beau ca tot omul”, „cîte un păhărel pe zi” au devenit deja clasice în repertoriul dependenților de alcool. Printre cei care solicită ieșirea la pensie pe motiv de invaliditate se regăsesc persoane decăzute, la limita existenței umane, precum și oameni cu studii medii și calificări în anumite meserii. Ștacheta merge chiar mai departe, pînă la ingineri, profesori și juriști. Pentru ei, alcoolul are același efect ca drogul. Odată ce i-ai dat de gust nu mai poți să renunți la el. „Cele mai multe persoane care suferă de etilism cronic vin la noi și cu alte afecțiuni. Mulți fac traumatisme cerebrale datorate bătăilor de la beții sau a căderilor”, a precizat doctorița Păun.
În funcție de cît de mult îi este afectată starea de sănătate, un bolnav de beție poate fi încadrat în gradul III, II și chiar în gradul I de invaliditate. „Pensia de invalididate pe care el o primește lunar se calculează în funcție de stagiul de cotizare pe care l-a avut, la care se adaugă stagiul potențial. Mai precis, diferența dintre cît ar fi putut realiza, dacă nu suferea de această afecțiune, și cît a realizat efectiv pînă cînd s-a îmbolnăvit”, ne-a declarat Iulia Radu, director stabiliri pensii la Casa de Pensii.
Bătrînii din azile cheltuie toți banii pe băutură
Bolnavii de etilism se regăsesc în toate păturile sociale, de la săraci care trăiesc pe stradă pînă la avocați și doctori. Este însă și cazul multor persoane aflate în centrele de recuperare și reabilitare neuropsihică sau din azilele de bătrîni. În județul nostru sînt două centre pentru persoanele cu afecțiuni psihice: la Răcăciuni și Vermești. În ambele se află multe persoane internate chiar de familii. „Un dependent de alcool ajunge să vîndă tot din casă pentru a-și putea face rost de bani pentru băutură. În căminul nostru avem patru persoane pentru care alcoolul este singurul țel în viață și alte trei care suferă de afecțiuni combinate, printre care și etilismul”, ne-a declarat Mircea Doran, directorul centrului din Vermești.
La Răcăciuni sînt internate circa zece persoane care suferă de această afecțiune. În aceste centre ei nu urmează programe de recuperare specializate, ci doar psihoterapie și, uneori, medicamentație. Un rol important în reabilitarea lor îl constituie lipsa alcoolului. E practic o terapie prin evitarea tentației.
Și în căminele de bătrîni obișnuite sînt asistați care au darul beției. „Avem o colecție interesantă de consumatori de alcool în azilul nostru. Circa zece persoane, bărbați și femei, sînt dependenți sută la sută de alcool. Cu toate că în regulamentul căminului este interzis consumul de alcool, bătrînii au dreptul la învoiri. Ei pleacă în sat și, cînd se întorc, sînt deja sub influența lui Bachus”, ne-a declarat Vasile Grecu, directorul azilului din Răchitoasa.
Cele mai mari beții au loc în zilele de pensie. După ce bătrînilor li se oprește contribuția pentru cămin, restul banilor sînt „investiți” în barurile din sat. Nici diminuarea pensiei datorită plății contribuției de cazare în cămin nu a dus la scăderea consumului de alcool din azile. În perioada de așteptare a pensiei, cînd prin buzunarele lor suflă vîntul, bătrînii muncesc cu ziua prin sat pentru a-și face rost de băutură.
Conducerea azilului de bătrîni din Bacău a fost mai tranșantă în cazurile bătrînilor prinși beți în incinta căminului. „Noi avem un regulament de ordine interioară al instituției care prevede că asistații nu au voie să consume băuturi alcoolice în unitate sau în afara ei, și nici să o introducă în cămin. Cei care nu respectă această prevedere vor fi dați afară din centru”, ne-a asigurat Daniela Ruseanu, directorul Azilului din Bacău. Dar, cu toată severitatea, anul trecut au existat 15 cazuri de acest gen, rezolvate prin măsuri disciplinare.
O treime dintre pacienții secției de Psihiatrie suferă de alcoolism
Tulburările psihice cauzate de consumul de alcool întră în statiscile diagnosticelor medicale la capitolul toxicomaniilor, înaintea dependențelor de canabis, cofeină, nicotină sau medicamente. Tot în statisticile stabilite de medicii psihiatri, tulburările psihice generate de alcool includ zece trepte ale bolii, din care numai primele patru pot fi tratate.
În fiecare lună, din cei aproximativ 120 de pacienți care sînt internați în secția de Psihiatrie a Spitalului Județean, o treime sînt persoane care suferă de alcoolism. Toți cei care ajung la spital în sevraj scot din visteria spitalului și, implicit, din bugetul asigurărilor de sănătate cîte zece milioane de lei fiecare. Acesta este costul mediu al tratamentului pe timpul spitalizării, dar la el se adaugă și alte cîteva milioane de lei care reprezintă cazarea și masa unui bolnav. Costurile vindecării de „microbul” lui Bachus sînt însă mult mai mari. „Timpul de spitalizare al unui astfel de bolnav este de aproximativ 14 zile, în care primește tratament cu antibiotice, vitamine și perfuzii. La externare, alcoolicul primește și o rețetă compensată, din care asigurările de sănătate suportă cam 700.000 de lei, iar pacientul vreo 500.000 de lei. Tratamentul în ambulatoriu trebuie urmat între șase luni și doi ani, dar nici unul dintre pacienții nu-și cumpără medicamentele. Preferă să o ia de la capăt cu băutura”, spune doctorița Carmen Covrig, șefa secției Psihiatrie din Spitalul Județean.
Hotărîrea ca persoanele dependente de alcool să beneficieze de o pensie de invaliditate îi miră pe asistenții și medicii psihiatri. „Noi așteptam încă de anul trecut ca tulburările psihice provocate de consumul de alcool să fie incluse împreună cu toxicomaniile în programul gratuit de psihiatrie. Faptul că alcoolicii vor primi acum o pensie nu înseamnă că ei nu vor mai ajunge la tratamnet în secția noastră. Ba, din contră. Abia de acum încolo vor avea nevoie pentru comisia de expertiză de dovada unei internări cu un astfel de diagnostic”, susține doctorița Covrig.
Cu toate că alcoolul este cel mai consumat drog, iar țara noastră se află pe locul II la consumul de băuturi alcoolice, în Bacău au existat persoane dependente care au dorit să se lase de acest viciu. „Din ’97 și pînă anul trecut la Laboratorul de Sănătate Mintală din Bacău funcționa Grupul Alcoolicilor Anonimi, unde cîteva persoane dependente urmau ședințe de psihoterapie. Întîlnirile erau suportate financiar de filiala de la Piatra Neamț, dar la sfîrșitul anului trecut reprezentanții acesteia au abandonat ideea, din lipsă de fonduri. Organizația neguvernamentală era recunoscută de asociația americană a Alcoolicilor Anonimi”, a continuat șefa secției Psihiatrie. În lipsa unei modalități de sprijinire a celor dependenți de băutură este de așteptat ca numărul lor să crească vertiginos în anii viitori. (C.T., C.P., C.D.)
Lasă un răspuns