• sînt vizate în primul rînd mijloacele de transport, de la tractoare și camioane, pînă la jeep-uri
Agenții economici din oraș sînt nevoiți, în aceste zile, să întocmească planurile de rechiziționare în caz de necesitate. Măsurile nu sînt dictate de cine știe ce război în care ar fi implicată în România, ci de derularea Planului de mobilizare a economiei naționale și de pregătire a teritoriului pentru apărare, o operațiune care se desfășoară an de an. În caz de război, sau de o stare specială, în care ar putea fi declarată operațiunea de rechiziționare, județul Bacău își acoperă în proporție de 92 la sută necesitățile de supraviețuire din surse proprii. Stăm foarte bine la capitolul produse aliementare, ba chiar avem excedente la produsele petroliere, utilaje de construcții, posibilități de cazarmamaent, cazare și hrănire (hoteluri și restaurante) infrastructură, telecomunicații și transporturi. Cel puțin la acest capitol, județul Bacău are și sisteme de transport rutier, feroviar și aeronautic. Doar cel naval ne lipsește ca să fie tacîmul complet. În schimb, stăm mai prost la capitolul confecții, mai ales în ceea ce privește păturile. De asemenea, ducem lipsă de autosanitare, precum și de subansamblele adaptabile cerințelor forțelor din sistemul național de apărare.
Conform planurilor întocmite de guvernanți, statul poate rechiziționa la cererea forțelor din sistemul național de apărare, a unui agent economic sau chiar a Consiliului Local, autovehicule, utilaje, alimente, cereale, culturi și plantații, tehnică de calcul, tipografii sau tehnică audiovizuală, carburanți, clădiri, legume, fructe, animale și fel de fel de alte bunuri care ar putea fi necesare în situația respectivă. Cu alte cuvinte, agenții economici, dar și persoanele care dețin mai mult de două autoturisme, vor fi nevoite să le cedeze pentru folosință temporară celor care au solicitat rechiziționarea. „Situația ne este necesară pentru întocmirea Planului de rechiziții. Ultimul astfel de plan a fost întocmit după Legea privind rechizițiile din 1974. Era firesc să avem un act normativ nou, în concordanță cu realitățile pe care le trăim acum. Așa că nu trebuie să înțeleagă nimeni că ne pregătim de război în acest moment”, ne-a declarat colonelul Marinică Mahu, șeful Serviciului de mobilizare a economiei și pregătirii teritoriului pentru apărare (SMEPTA).
Reglementările spun că rechiziția se aplică în situații de asediu, stari de urgență, mobilizare, război sau în situații de dezastre de către o Comisie mixtă de achiziții subordonată Comisiei Centrale de Achiziții la nivel național. Planul de rechiziții se întocmește anual, pe baza declarațiilor date de agenții economici și celelate instituții publice în vederea întocmirii unui recensămînt al resurselor de care dispune o localitate sau țara respectivă în caz de necesitate. „Rechiziția poate fi solicitată de Ministerul Apărării Naționale, de Serviciul de Telelcomunicații Speciale, de Serviciul Român de Informații și Ministerul de Interne, care fac parte din forțele Sistemului Național de Apărare. De asemenea, rechiziția poate fi cerută și de către un agent economic sau de Consiliul local, în caz de dezastre”, a precizat Mahu. Bunurile vor fi rechiziționate pe baza planului de rechiziții, cu un ordin de predare și după întocmirea unui proces verbal de predare-primire. Ele sînt rechiziționate pe durata stabilită de guvern sau prin ordin al prefectului dacă operațiunea se face pe plan local. „Trebuie precizat că în cazurile în care bunurile respective sînt deservite de personal specializat, și acestor persoane li se face ordin de chemare și se vor supune, pe toată durata stării speciale pentru care s-a decretat rechiziționarea, legilor militare în vigoare”, a spus colonelul Marinică Mahu. Pe lîngă rechiziția bunurilor, aceste instituții pot cere și executarea unor prestări de servicii în folosul comunității: muncă în lucrări de construcții, transport, depozitare, ambalare etc.
După ce încetează starea specială pentru care s-a efectuat rechiziționarea, instituțuia care a cerut rechiziția va plăti pentru bunul sau serviciul pe care l-a folosit la valoarea de la momentul efectuării plății. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns