Pomenirea Sfîntului Mucenic Teodor Tiron
Sfîntul Teodor Tiron a trăit în timpul împăratului Dioclețian (284-305) și era originar din cetatea Homialon, din Amasia. El făcea parte din ceata Tironilor (recruților) din legiunea Margariților, condusă de generalul Vringa. Cînd a sosit poruncă de la împărat ca toți ostașii să aducă jertfă zeilor, Sfîntul Teodor a refuzat să intre în templu. Prin aceasta, toți au cunoscut că este creștin, iar generalul Vringa l-a îndemnat să jertfească zeilor pentru a-și salva viața. Sfîntul a refuzat, însă fiind iubit de ostași, a fost lăsat cîteva zile pentru a se răzgîndi. Teodor, pentru a arăta neputința idolilor, a intrat noaptea în templu și i-a dat foc. Atunci a fost prins și dat pe mîna dregătorului cetății, care l-a supus la numeroase chinuri. Văzînd că nimic nu-l poate clinti din credință, nici cruzimea, nici făgăduințele, dregătorul l-a osîndit să fie ars de viu, ceea ce s-a și făcut. Fiind aruncat într-un cuptor încins, Sfîntul Teodor Tiron și-a dat sufletul în mîinile lui Dumnezeu.
Sinaxar romano-catolic
Pomenirea Sfîntul Alexie
Alexie a trăit la Roma în veacul al V-lea și provenea dintr-o familie nobilă. Pentru a asculta de părinții săi, s-a căsătorit cu o tînără la fel de aleasă. Chiar în noaptea nunții, Alexie, de comun acord cu vrednica sa soție, a hotărît să se despartă și a plecat în Siria, la Edessa, unde a trăit 17 ani ca cerșetor. S-a reîntors atît de schimbat, încît nici părinții nu l-au recunoscut, le-a cerut ajutor și un adăpost. I s-a dat o mică încăpere sub scară. A mai trăit astfel încă 17 ani, luat în rîs și adesea maltratat de către servitori. Într-o noapte, Papa Inocențiu I a fost avertizat, în vis, că în casa prietenului său Eufimiu, (tatăl lui Alexie), se află un sfînt. Dimineața s-a dus și a povestit visul. Căutînt în diferite locuri, a deschis și camera de sub scări. Cerșetorul străin dormea somnul de veci, iar pe piept, sub haina zdrențuită, un mic pergament: „sînt fiul vostru Alexie”. L-au recunoscut cu toții, iar cuprinsă de admirație, întreaga Romă i-a adus omagiile supreme. (C. Gh.)
Lasă un răspuns