Programul de audiențe al unităților militare este păzit mai ceva ca sfintele moaște

„Nu știm”, „Nu putem să vă furnizăm astfel de informații”, „Nu ați sunat unde trebuie”, „Nu știm care este numărul de apel din oraș”. Acestea au fost explicațiile pe care le-am auzit timp de cîteva ore, în încercarea de a afla care sînt numerele de telefon și programul de audiențe al Garnizoanei Militare, al Comenduirii Garnizoanei și al Centrului Militar Zonal, informații care, teoretic, nu sînt nici pe departe secrete. Am avut surpriza să constatăm că prezentarea calitatății de ziarist a avut drept efect să fim plimbați de la Ana la Caiafa. Încercarea de a trece de zidul tăcerii, pentru a afla un lucru banal, programul de audiențe al unităților militare din Bacău, a durat aproape două ore. Cel mai surprinzător lucru a fost acela că nimeni dintre cei pe care i-am apelat nu au putut să ne spună numerele de telefon la care pot fi sunați din oraș. „Noi avem sistemul nostru intern de telefonie și nu știm care sînt numerele de telefon pentru oraș”, ne-au declarat majoritatea interlocutorilor de la celălalt capăt al firului.

E drept, nu întotdeauna, pentru că, în unele cazuri, am primit și numere de telefon, care s-au dovedit a fi ale unor case particulare sau ale unor alte unități militare decît cele pentru care ne-au fost oferite. Un alt răspuns pe care l-am primit în încercarea de a afla date despre programul de audiențe a fost acela care ne-a trimis pentru relații la purtătorul de cuvînt al Garnizoanei Bacău, ofițer care era ieri liber, pentru că tocmai ieșise din serviciu. „Păi, dacă-i liber ofițerul respectiv, să încercați mîine să obțineți aceste date de la el”, a fost soluția dată de cel puțin trei dintre interlocutorii cu care am stat de vorbă. Sau să scriem altă dată că „doar nu are nici o importanță cînd apare”. Încercarea noastră de a-i lămuri cum că avem niște reguli profesionale după care ne ghidăm, ca în orice domeniu de activitate, s-a dovedit inutilă. Ba, mai mult, un altul de la capătul firului, care poartă haina militară și are pretenții că vrea să intre în NATO, ne-a sugerat să ne deplasăm la fiecare dintre aceste instituții și să citim programul de audiențe afișat „la vedere”. Nu contestăm că se poate face și acest lucru. Dar noi am încercat să ne punem în pielea omului obișnuit, care poate nu are nici timp și nici bani să se plimbe prin tot orașul pentru a afla care este programul de audiențe al comandantului sau să obțină cine știe ce informații legate de situația militară a sa sau a unui copil al său, care își satisface serviciul militar în Bacău.

Pe de altă parte, dacă programul de audiențe era afișat „la vedere”, de ce s-a făcut un capăt de țară din a ne furniza această informație, încă nu am înțeles. Ne punem întrebarea, dacă o informație simplă ca un număr de telefon sau un program de audiențe, nu am putut-o afla, ce se întîmplă în cazul omului obișnuit, care poate se află într-o localitate din județ sau din afara lui. Trebuie să vină pînă la poarta instituției să citească programul? Înțelegem să existe reticență atunci cînd este vorba despre informații de importanță militară, dar nu atunci cînd acestea vizează un simplu program de audiențe. Abia după aproape două ore de conversații sterile și cînd aproape ne luasem gîndul că vom putea furniza date în paginile ziarului, a venit și răspunsul neașteptat de prompt și la obiect. De la un ofițer de la Comenduirea Garnizoanei, care ne-a pus la dispoziție și numerele de telefon și programul de audiențe al fiecăreia dintre cele trei instituții. Dar asta după ce am adus la cunoștință, disperați de atîtea demersuri, celui care ne-a răspuns la telefon, faptul că, pentru a afla datele pe care le solicităm, vom suna la Ministerul Apărării Naționale. (Mirela ROMANEȚ)