Afacerile derulate între firma soției controversatului deputat PSD de Vrancea, Ristea Priboi, și societatea Amapolla Prest SRL Faraoani au devenit o certitudine. Acest lucru ne-a fost confirmat chiar de Benoni Beca, patronul firmei Amapolla, care a avut un contract de consultanță în valoare de aproape două miliarde de lei cu firma Management Marketing L SRL București, administrată de Mariana Priboi, soția deputatului de Vrancea. „Am lucrat cu Management Marketing L SRL București. Am avut un contract de consultanță pe care la un momend dat l-am reziliat”, ne-a declarat Beca. El nu a mai apucat să ne lămurească în cea a constat consultanța în valoare de 1,8 miliarde de lei, pe care a primit-o de la nevasta deputatului de Vrancea.
Un document în posesia căruia am intrat în decursul zilei de ieri atestă că între societatea Amapolla Prest SRL Faraoani, administrată de Benoni Beca, și Management Marketing L SRL București, s-au făcut plăți. După ce a încheiat în anul 2001, un contract cu SNP Petrom, sucursala Vrancea, la 16 ianuarie 2002, Benoni Beca a solicitat ca plata pentru factura 0753048 din 19.12.2001, în valoare de 1,862 de miliarde de lei, să fie transferată „către SC Management Marketing L SRL București, deoarece Amapolla Prest SRL este debitoare cu suma de 1,862 de miliarde de lei, reprezentînd plata unui contract de consultanță”. În aceeași zi, SNP Vrancea a plătit către firma Marianei Priboi 400 de milioane de lei, bani care s-au întors, ca virament fără fundament. Numai că, la finalul anului 2002, potrivit documentelor contabile ale firmei din Faroani, societatea lui Beca mai avea de plătit către Management Marketing L SRL București numai 61.665.880 de lei. Dacă înteeaga consultanță acordată de firma Marianei Priboi, s-ar fi redus, în decursul anului 2002, numai la acel contract invocat de Beca în adresa către SNP Vrancea înseamnă că, în decursul a 11 luni, Amapolla Prest SRL Faraoani a achitat peste 1,7 miliarde de lei la Management Marketing L SRL București.
Modul în care au ajuns banii de la Beca la Priboi rămîne să fie lămurit de organele de anchetă.
Afacerile cu Beca au atras SNP Petrom Vrancea într-un proces cu Banca Transilvania
Deschiderea pe care Benoni Beca a găsit-o la SNP Petrom – sucursala Vrancea, unde a încheiat un contract pentru comercializarea a două dintre produsele sale – vodca Wallace și lichiorul de cireșe negre Roseanne – a răsplătit-o cu vîrf și îndesat. După derularea contractului cu firma Amapolla, SNP Petrom s-a ales cu un proces cu Banca Transilvania și, dacă ceea ce spune purtărorul de cuvînt al companiei, Gabriel Năstase, este adevărat, și cu un control intern, demarat în cursul acestei săptămîni la sucursala vrînceană.
Ceea ce este însă mult mai ilustrativ decît simplele presupuneri se regăsește însă în documente. Pe 13 noiembrie 2001, Amapolla Prest Faraoani a primit acordul SNP Petrom de a livra produse în magazinele de pe lîngă stațiile de benzină. A doua zi, Beca a contractat un împrumut de nouă miliarde de lei de la Banca Transilvania. Pe 20 noiembrie 2001, Amapolla a încheiat contract cu Petrom Vrancea, pentru 9.000 de sticle de vodcă și lichior. Pe 26 noiembrie, conform facturii 741815, Beca urma să încaseze de la Petrom Vrancea, pentru cele 9.000 de sticle de băuturi alcoolice, 6,5 miliarde de lei, la care s-a mai adăugat 1,25 de miliarde de lei, reprezentînd TVA. Cum afacerea a început să meargă, pe 16 ianuarie 2002, Beca a solicitat la Petrom să se vireze banii în contul Management Marketing L SRL București, firma cu celebrul contract de consultanță. Că banii au ajuns la destinație, este de acum o certitudine.
Patronul de la Amapolla a gajat creditul său la Bancă, de nouă miliarde de lei, cu marfa livrată către Petrom. Deși a luat creditul pe 14 noiembrie, el a depus garanție abia pe 30 noiembrie un contract de cesiune. Gajul a reprezentat exact factura emisă către SNP Petrom, de unde banca urma să-și recupereze banii. Practic, toți banii pe care Beca urma să îi încaseze, urmau să fie virați la Banca Transilvania. Deși și-a pus semnătura pe documentul de cesiune a creanței, Beca a semnat și adresa prin care a cerut ca 1,8 miliarde de lei să meargă nu la bancă, ci în contul Marianei Priboi. Și asta, deși banca a atenționat Petrom Vrancea, în data de 5 ianuarie, că banii trebuie să acopere împrumutul lui Beca.
SNP Vrancea a făcut cinci plăți, însumînd 1,6 miliarde de lei, în contul Bănmcii Transilvania Bacău, după care, în februarie 2002, a sistat orice virament de bani. Banca Transilvania și SNP Petrom se află acum în litigiu comercial, aflat pe rolul instanțelor din județul Vrancea. (Nicoleta BICHESCU, Mirela ROMANEȚ)
pe raster
Termen în continuare în dosarul Transilvania
Ziua de ieri a adus o mare surpriză printre avocații și inculpații în dosarul Banca Transilvania, care mizau pe ziua de 25 februarie, la care ar fi trebuit să se judece recursurile înaintate și de procurori și de inculpați și cînd expirau mandatele de arestare ale celor zece . Această dată contează foarte mult pentru inculpați, deoarece niciuna dintre instituțiile abilitate – parchet sau instanțe de judecată – nu mai poate cere nici prelungirea mandatelor de arestare, nici menținerea stării de arest, din cauza unei lacune legislative. Prin returnarea dosarului la Parchet, judecătorii s-au desesizat, adică mai pot lua nici o decizie în dosar, iar procurorii cărora le-a fost retrimis dosarul pentru completarea urmăririi penale nu mai au competență să efectueze vreun act de procedură penală în ceea ce-i privește pe cei zece inculpații care au mai rămas în Penitenciarul Bacău.
Este un fel de cerc vicios din care ar putea să aibă de cîștigat inculpații care ar urma să fie puși în libertate pe 25 februarie, dată la care le expiră madatul de arestare dispus de Tribunalul Bacău. De aceea, toată lumea conta pe data de 25 februarie, dată la care urmau să se judece și recursurile, dar expira și mandatul de judecată. Stabilirea datei de ieri drept termen de judecată a recursului înaintat de procurori împotriva deciziei de restiruire a dosarului i-a luat prin surprindere pe inculpați, dar și pe apărători, care, spre deosebire de alte dăți, nu și-au lungit pledoariile, ci au cerut la unison amînarea procesului pe motiv că nu au avut timp să-și pregătească apărarea. „Am primit înștiințarea abia în cursul acestei dimineți și nu am avut timp să studiez motivele de recurs invocate de procuror. Nu pot să-mi construiesc o apărare de calitate, de astăzi pînă astăzi”, a spus avocatul Emilia Groza. Cam la fel au vorbit și ceilalți avocați, care au cerut un termen pentru a-și putea întocmi apărarea. Din sala de judecată au lipsit doi apărători, care au fost plecați la alte instanțe din țară, unde aveau procese: Mihai Cliveti și Tamara Rotaru. Aceasta din urmă ne-a declarat că habar nu a avut că s-a ținut proces în cursul zilei de ieri și că nu a fost anunțată de nimeni.
În cuvîntul său, procurorul de ședință a arătat că „de pe 21 ianuarie, de cînd a ajuns rechizitoriul la Tribunal, apărătorii nu au făcut altceva decît scenarii pentru acordarea termenelor. Mai ales acum, pentru a trage de timp și pentru a se ajunge la acea zi mare de pe 25 februarie. Acum este care pe care. Se așteaptă acea zi de 25 februarie ca să se întîmple ca în cazul lui Iosif Pop. Vă spun de pe acum că nu se va întîmpla asta”, a încheiat procurorul, într-o rumoare de nedescris. Judecătorii au acordat un termen pentru luni, 24 februarie. „Se menține procedura de citare a părților pentru luni, la ora 10.30. Avocații care nu vor fi prezenți la acest termen, vor fi sancționați”, a atenționat președintele completului de judecată. În aceste condiții, procurorii cîștigă o zi și, dacă instanța va reveni asupra deciziei de returnare a dosarului, termenul de pe 25 februarie, în care se va decide dacă cei zece rămîn sau nu în arest, se poate judeca într-o stare de normalitate, fără riscul ca lacunele legislative să permită eliberarea automată a inculpaților. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns