• în timpul discuțiilor, Gheorghe Huluță, președintele CNSLR Frăția, s-a arătat nemulțumit că părinții trebuie să-și dea obligatoriu copii la șase ani la școală, fără să mai poată decide ei soarta celui mic • Ioan Răuță, primarul din Sascut, s-a plîns că tinerii de la țară nu mai au unde să facă practică, fiindcă fostele IAS-uri și CAP-uri au fost distruse
Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a venit ieri, la Bacău, pentru a lansa oficial reforma sistemului de învățămînt, care, parctic, se reduce la două aspecte importante: începerea școlii la vîrsta de șase ani și obligativitatea învățămîntului de zece ani. „Majoritatea țărilor din Europa încep școala la șase ani sau chiar mai devreme. Nu putem accepta ideea că nivelul de dezvoltare al copiilor din țara noastră e mai redus decît cel al celorlalți copii din Europa. Apoi, toți specialiștii în psihologie și pedagogie pe care i-am consultat spun că un copil de șase ani poate față cerințelor din ciclul primar, mai ales că programele pentru clasa întîi se vor aerisi. Nu știu dacă se va schimba Abecedarul, dar, cu siguranță, unele capitole din acesta vor dispărea. În această idee, părinții nu trebuie să se neliniștească, pentru că micuții lor nu vor fi suprasolicitați. Pe de altă parte, nu cred că e normal să răpim copiilor dreptul de a concura cu șanse egale cu elevii din Uniunea Europeană, care, în sistemul actual de învățămînt, vor avea un an avans în bătălia pentru piața muncii”, a declarat ministrul Andronescu.
Prezent la discuții, Gheorghe Huluță, președintele filialei locale a CNSLR – Frăția, i-a atras atenția ministeri că „pînă acum părinții aveau dreptul fundamental de a opta pentru a-și da copilul la școală de la șase sau șapte ani, ceea ce, acum, nu se mai întîmplă. Acum e vorba de obligativitate”. O observație căreia ministrul Andronescu i-a răspuns rugîndu-i pe părinți să apeleze la comisiile de psihologi și pedagogi, care pot decide ca un copil de șase ani să mai rămînă un an acasă, dacă dezvoltarea sa o va cere. „Trăim o perioadă în care trebuie să urmăm sfatul specialiștilor, de aceea sfătuiesc părinții să apelze la comisiile de psihologi și pedagogi, care pot decide, dacă acest lucru se impune, ca un copil de șase ani să mai rămînă un an acasă. Pe de altă parte, cred că părinții au un sentiment patern uneori exagerat, care îi împiedică să vadă ce e mai bine pentru copilul lui la un moment dat. Sînt însă convinsă că părinții își vor trimite copiii la școală și nu vor apela în exces la comisiile în cauză”, a mai spus Ecaterina Andronescu.
Școli de arte și meserii versus școli profesionale
Lansarea de ieri s-a consumat în fața unei săli arhipline în care, pe lîngă directori de școli, au luat loc primari și oameni de afaceri. De altfel, aceștia din urmă au fost mai degrabă interesați de cea de-a doua parte a reformei învățămîntului, care, printre altele, prevede înlocuirea actualelor școli profesionale și de meserii cu școli de arte și meserii. „Nu vrem să schimbăm doar pălăria și viitoarele școli de arte și meserii vor avea o altă concepție asupra modului de pregătire a elevilor, în special din punct de vedere al pregătirii practice. Și aici i-aș invita pe directorii și patronii de societăți comerciale să încheie contracte cu școlile, astfel încît, după orele de școală, elevul să vină să facă practică în firma respectivă”, a precizat ministrul educației.
Patronii vizați au preferat să tacă, însă prtofesorul Constantin Lungu, directorul Școlii din Parincea, a pus pe tapet problema șanselor copiilor de la sate, în condițiile în care sărăcia în care se zbat îi împiedică să-și continue studiile, ori pe cea a imposibilității derulării practicii, atît timp cît „societățile comerciale spun că nu pot primi în practică sau că nu pot angaja, după absolvire, mai mult de 10 – 15 oameni, în condițiile în care într-o clasă sînt 30 de copii”, după cum s-a exprimat profesoara Maria Gălăunau, directorul Școlii Profesionale din Tîrgu Ocna. Răspunsul ministrului Andronescu a căpătat forma unei invitații adresate directorului Lungu de a „nu aștepta deciziile ministerului. Puteți propune chiar dumneavoastră înființarea unei școli de arte și meserii în comună, care să țină cont de specificul zonei. Aici trebuie să recunosc că la Tismana a existat o școală de țesut covoare, pe care am desființat-o și stau și mă întreb de ce am făcut-o”. Primarul de Sascut, Ioan Răuță i-a spus ministrei Andronescu că „la sate, practica, în domeniul agricol nu se mai poate face, în condițiile în care fostele CAP-uri și IAS-uri au ajuns în paragină”, însă punctul pe „i” la pus inspectorul general adjunct Livia Sibișteanu, care a spus foarte clar că „la sate, comunitatea vrea una, în special școli agricole, în timp ce părinții și elevii vor cu totul altceva”. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns