SINAXAR Sinaxar creștin – ortodox

Praznicul Acoperămîntului Maicii Domnului

Praznicul Acoperămîntului Maicii Domnului își are originea în timpul împăratului Leon cel Înțelept (886 – 912). În vremea acestui împărat, în Constantinopol s-a făcut priveghere toată noaptea în biserica din Vlaherne, întru slava Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. La miezul nopții, în plină slujbă, la care a participat și Sfîntul Andrei împreună cu ucenicul său, fericitul Epifanie, a avut loc un eveniment deosebit. Cînd cei doi și-au ridicat ochii în sus, au văzut-o pe Maica Domnului stînd în văzduh și rugîndu-se. Era învăluită în lumină asemeni soarelui și acoperea cu veșmîntul ei tot poporul aflat în rugăciune, alături de oști cerești și mulțime de Sfinți, care, în haine albe, stăteau împrejurul ei. Doi dintre ei: Sfîntul Ioan Botezătorul și Sfîntul Ioan Evanghelistul. La această minune, Sfîntul Andrei l-a întrebat pe ucenicul său dacă o vede pe Preasfînta Fecioară cum se roagă pentru toată lumea. Atunci s-au auzit cuvintele ei adresate iubitului ei Fiu și Dumnezeul nostru Iisus Hristos: „Împărate ceresc, primește pe omul cel ce Te slăvește pe Tine și cheamă în tot locul preasfînt numele Tău. Și acolo unde se face pomenirea numelui meu, sfințește acel loc și proslăvește-i pe cei ce te proslăvesc pe Tine și rugăciunile celor ce cu dragoste mă cinstesc pe mine, Maica Ta, și făgăduințele, primește-le pe toate și din toate nevoile și răutățile îi izbăvește”.

În această zi, rugăciunile se îndreaptă în mod deosebit către Maica Domnului, pentru a ne păzi de ideile celor care gîndesc rău.

Sinaxar romano – catolic

Pomenirea Sfintei Tereza a Pruncului Iisus

Sfînta Tereza a Pruncului Iisus este ultimul dintre cei nouă copii ai soților Ludovic Martin și Zelia Guerin. În familia Martin, viața se desfășura într-o atmosferă de încredere și bucurii izvorîte din munca de fiecare zi și o trăire intensă a credinței, concretizată prin rugăciuni și participarea la sfintele slujbe. În 1877, Zelia Martin a părăsit această viață, lăsîndu-l pe Ludovic văduv. Acesta s-a retras împreună cu fiicele sale în orașul Lisieux. Aici, Tereza, înconjurată de toți cu dragoste, a început să cunoască bucuriile și tristețile vieții. La zece ani, a fost lovită de o boală misterioasă. În ziua de 13 mai 1883, ea a avut o viziune în care i s-a arătat Maica Domnului, care cu un surîs ceresc i-a redat sănătatea. Pentru Tereza s-a deschis o perioadă de frămîntări sufletești, pe care i le-a destăinuit surorii sale Paulina, devenită călugăriță. După eforturi supraomenești, a obținut asentimentul tatălui său de a intra și ea în mănăstire. Nici acolo, însă, Tereza nu a fost scutită de suferințe, lipsă de înțelegere, chiar umiliri dureroase. Cu puțin timp înainte de a muri, Tereza a promis că după ce va ajunge în cer, va face să cadă pe pămînt o ploaie de trandafiri. A murit în 1897. La 17 mai 1925, Papa Pius al XI-lea a ridicat-o la cinstea Sfintelor altare. (Constantin GHERASIM)