Sinaxar ortodox și romano-catolic

Sărbătoarea Bunei-Vestiri

Sfînta Fecioară este sărbătorită, în chip special, de mai multe ori în cursul anului bisericesc. Una dintre cele patru sărbători mari ale Maicii Domnului, alături de Nașterea Maicii Domnului, Intrarea în biserică a Maicii Domnului și Adormirea Maicii Domnului, este și Buna Vestire. Sărbătoarea Bunei-Vestiri sau, popular, Blagoveștenia (termen slav corespunzător celui de Bunavestire), este praznicul în amintirea zilei în care Sfîntul Arhanghel Gavriil a vestit pe Sfînta Fecioară că ea va naște pe IIsus Hristos, cînd S-a și zămislit dumnezeiescul Prunc în pîntecele Sfintei Fecioare, prin puterea Sfîntului Duh. De aceea, în Apus, această sărbătoare este numită și Sărbătoarea Zămislirii Domnului. Ea a fost așezată cu nouă luni înainte de nașterea cu trup a Domnului, adică la 25 martie. Această sărbătoare este cea mai de timpuriu confirmată în documente, dintre toate sărbătorile închinate Maicii Domnului. Se știe că, încă din secolul IV sau V, s-a zidit la Nazaret o biserică, pe locul unde a fost casa în care Maica Domnului a primit de la înger vestea că va naște pe dumnezeiescul Prunc.

Data acestei sărbători a variat. Unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia și Milano, Bunavestire s-a sărbătorit la 18 decembrie, dată păstrată pînă azi în ritul galican și cel mozarab. La Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon II, de origine siciliană și de cultură greacă (681-683), la început ca o sărbătoare locală și cu denumirea de sărbătoare a așteptării Nașterii Domnului. Variația datei ei a durat în Apus pînă în sec. XI, cînd data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică de atunci. În Răsărit, însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot la 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a secolului al V-lea. Numai la armeni Bunavestire se serbează încă în raport cu data veche a sărbătorii Nașterii Domnului (6 ianuarie), păstrată la ei, adică la 7 aprilie. (C. Gh.)