EDITORIAL Marea țiganiadă cu prinți, regi și baronese

Ștefan RADU

La început, am crezut că este o glumă, o știre pentru televiziunile aflate în criză de subiecte (dacă au ajuns să vorbească despre viață mondenă în țigănia cu turnulețe de la Sibiu). Apoi, totul s-a transformat într-o nebunie politică: apeluri ultimative de la Consiliul Europei, Parchetul, Poliția, premierul Năstase au intrat în alertă, dezbateri TV pătimașe, scriitori și lăutari gata să se încaiere pentru fecioria unei pirande care la școală pare să fi rămas corijentă la lucru manual. Și peste toate – ca un moț – au tăbărît puzderie de țigani care explică națiunii cît de ignorantă este că nu cunoaște „tradițiile de sute și mii de ani ale căldărarilor”. Faptul că bunul simț, Constituția (care încă mai este în vigoare) și legile penale ale țării au fost încălcate nu au nici o relevanță pentru o serie dintre reprezentanții unei etnii care, în ultima vreme, se remarcă mai ales prin scandalurile interne și internaționale în care implică țara. Orice încercare a autorităților de a impune regulile unanim acceptate în România este catalogată de bulibașii furioși drept „încălcare a tradițiilor”, rasism, discriminare. Ies găștile cu săbii și topoare pe străzile Craiovei și de vină sînt cei care s-au săturat de furturile și distrugerile pe care le provoacă șatra! Sînt implicați doi minori într-o mascaradă de nuntă (cu naș fost ministru de Interne), se vorbește de un act sexual între acești copii și indignarea unui continent întreg este trecută la capitolul „fascism”…

Nunta din mahalaua Sibiului aduce în prim-plan o stare de fapt extrem de periculoasă: a devenit vizibilă relația atipică dintre lege (regulă) și comunitatea țigănească. Normele general acceptate sînt bune doar atunci cînd îi avantajează pe infractorii din această etnie. Se folosesc de avocați scumpi, de organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, de instituțiile ce protejează cetățeanul. Cînd trebuie să se alinieze celorlalte reguli ce guvernează societatea, țipă ca la „ușa cortului” că le sînt încălcate tradițiile! Sînt primii care cer dreptul la liberă circulație în Europa, însă iată că modelul european îl neagă pentru că ar fi discriminatoriu. Dacă sînt așa de dornici să trăiască după regulile de acum cîteva veacuri, atunci se poate aplica modelul american, al rezervațiilor pentru indieni. Acolo, în spațiul destinat doar lor, pot să se îmbrace cum vor, să-și facă legile care vor, să aplice sentințele staborurilor conduse de bulibașe. În lumea civilizată spre care tindem ca națiune au datoria de a se comporta ca simpli cetățeni ai României.

Pericolul ca fiecare minoritate (etnică, religioasă, sexuală) să aplice legile după bunul plac, pe motiv că au propriile tradiții de care nimeni nu se poate atinge, generează haos. Dacă este să vorbim de secole, atunci trebuie să amintim perioada de cîteva sute de ani în care țiganii au fost robi. Transformăm istoria în tradiție? Sau lăsăm ca infractorii romi să fi judecați doar de tribunalele de șatră – staboruri – și-i scutim de a mai fi arestați? Reînființăm obștile sătești și desființăm posturile de poliție și jandarmi pentru că așa era tradiția la români pe vremea lui Menumorud? Pe motivul prezervării tradițiilor minoritare creăm sisteme administrative și juridice paralele? Iată doar cîteva dintre întrebările generate de scandalul de la Sibiu. Baroneasa Emma Nicholson nu a cerut desființarea unei etnii, ci aplicarea regulei generale. Stabilitatea occidentală se bazează pe ordinea asumată de către fiecare dintre cetățeni, indiferent de culoare, sex sau convingere religioasă. Legea este la fel pentru toți și este respectată nu de frica repercusiunilor, ci din convingerea că astfel activitatea societății este mai eficientă. Faptul – simplu, în esență – este înțeles chiar și de unii dintre reprezentanții țiganilor: dl Mădălin Voicu a reacționat vehement împotriva aberațiilor de la „curtea regală” a căldărarilor. El a cerut să fie pedepsiți „cei care fac astfel de greșeli” și a definit nunta drept „o barbarie”. Reacția a fost promptă: țiganii lui Cioabă l-au catalogat pe parlamentar drept „gagiu” (în traducere, cineva care nu este țigan), „român care habar nu are despre tradițiile noastre de sute de ani”. După cum vă spuneam, bun este doar dreptul după care se poate profita la nevoie, nu și obligația de a fi în rînd cu oamenii normali… Dacă asta este strategia de integrare a romilor în viziunea liderilor acestei etnii atunci sînt necesare o serie de revizuiri. Este greu să accepți ca unii să fure, să cerșească și să provoace scandaluri prin metropolele europene, iar altora, nevinovați, să le fie refuzate vizele și drepturile de oameni cinstiți. Regula (legea) este aceeași pentru toți. Ca și responsabilitățile ce decurg din statutul de om liber și european. Altfel ajungem într-o rezervație, la marginea continentului…