Valeriu TRAIAN
Despre sănătate s-a scris des în ultima vreme și se va mai scrie. Presa își face datoria scoțînd în relief tot felul de anomalii rezultate din pîcla deformată de politica diriguitorilor la vîrf din sistemul sanitar. Încă de la revenirea în fruntea Ministerului Sănătății și Familiei (de ce s-o fi numind și Familiei, pentru că familia nu simte că are un ocrotitor deasupra capului), doamna Daniela Bartoș vorbește întruna de reformă, ce fel de reformă o fi avînd în vedere doamna ministru nu se poate ști, deoarece sănătatea publică se află într-o suferință cronică. Și vorba ceea: „boala lungă, moarte sigură”.
Se află în dificultate chiar formarea specialiștilor. S-au înființat în țară numeroase instituții de profil medical care au fost chiar și acreditate. Dar nu interesează pe nimeni care este calitatea învățămîntului medical. Școala medicală românească, recunoscută în lume și apreciată, acordă azi diplome fără acoperire valorică. Cei mai bunișori pleacă peste mări și țări. Ceilalți care dau testele-grilă pentru rezidență plătesc bani grei si obțin grile gata rezolvate. În rețeaua sanitară de stat, tinerii n-au pătruns pentru că erau ținuți în scheme medici cu vîrste înaintate. Acolo unde s-au ivit posturi și s-au anunțat concursuri nu s-au prezentat pentru ocuparea posturilor decît 10% din ofertă. Spitalele au fost aduse într-o stare jalnică în ce privește igiena înainte de toate, dar și ca dotări și servicii. Farmaciile spitalelor sînt simbolice umbre a ceea ce au fost cîndva. Personalul, de la medic pînă la brancardier, nu se deranjează pentru pacient decît contra cost. Pacientul este asigurat pentru sănătate, dar sistemul asigurărilor funcționează ca și Ministerul, adică prost. Ministerul Finanțelor hotărăște totul, pînă și în privința banilor publici.
Ajunși în acest punct, ne întrebăm ce face domnul prof. univ. dr. Eugeniu Țurlea, președintele C.N.A.S.? Vă spunem noi ce face. Face sluj în fața ministrului din cauza intereselor știute de ei și de o bună parte din țară. De cînd a ajuns în cea de a doua domnie, d-na Bartoș a pornit răfuiala cu medicii. Nu are pentru ei decît insulte și amenințări. Domnul Țurlea, aidoma, deși el este plătit gras din banii asiguraților, 7% de la fiecare salariat. S-a încasat atît de la populație încît s-a ajuns la situația paradoxală să se constate că s-a încasat prea mult. Aceasta în condițiile în care unitățile sanitare sînt tot mai lipsite de mijloace. Fondurile sînt centralizate. C.N.A.S. nu mișcă un deget fără Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor. Centralizarea era bună pe timpul dictaturii pentru că era o disciplină (obedient, dar era) de sus pînă jos. Azi, și sănătatea are baronii și baroanele sale locale. Nu mai ascultă nimeni de nimeni. Acum s-ar impune autonomia locală, adică descentralizarea. Dar, vai, în România reforma în domeniul sănătății nu prevede așa ceva! Dar ce prevede? Îl prevede pe domnul Țurlea, care este în slujba Ministerului Sănătății, și nu a sănătății din care, cu banii noștri, ai contribuabililor, alimentează bugetul statului, care, cum am mai scris în această pagină, are alte surse (sute de taxe și impozite, amenzi, confiscări etc.) din care se alimentează.
Mai recent, d-l Țurlea decide (Decizia nr.134 din 11 martie 2003) ca toată suflarea medicală să plătească asigurări de „mal praxis”, pînă la 15 aprilie a.c. la niște firme de asigurări numite în decizie, acestea fiind repartizate conform anexelor, pe categorii de medici. Astfel, la Asirom S.A. sînt trimiși medicii de familie pentru suma de 50.000 euro pentru care vor plăti 60 euro pe an, iar asistenții cîte 36 euro pe an (Anexa 1); la Ardaf S.A. se vor asigura medicii specialiști – specialități medicale, policlinicile, centrele de diagnostic și tratament comunale și orășenești, unitățile spitalicești comunale și orășenești, unitățile spitalicești municipale, cu sume cuprinse între 75.000 euro și 250.000 euro, adică cu prima de asigurare de la 90 la 300 euro pe an; la Astra S.A. sînt obligați să dea de la 150 pînă la 750 euro medicii chirurgi și stomatologi, policlinicile și centrele de diagnostic și tratament municipale, spitalele județene și universitare etc.
Toate bune și frumoase, asigurările trebuie făcute și, de fapt, au fost făcute. Decizia nr.134 vine acum peste capul medicilor cam ca „fuiorul popii”, cum spunea Al. Odobescu. De ce? În luna decembrie, medicii de familie au fost obligați de către Casele de Asigurări de Sănătate să se asigure de „mal praxis”, altminteri nu li s-a încheiat noul Contract. Nu s-a ținut seama că medicii erau asigurați la diferite termene. S-au făcut, forțat, asigurări peste asigurări. Anul fiind în curgerea firească, cu un trimestru deja consumat, vor fi din nou asigurări peste asigurări, nemaivorbind de majorările față de asigurările încheiate.
Noi credem că d-l Țurlea, dacă ar fi avut o gîndire isteață și prevăzătoare, ar fi trebuit să facă o înștiințare către toată suflarea medicală, că aceste asigurări vor fi încheiate la 1 ianuarie 2004, lăsînd anul acesta așa cum a fost asigurat. Cît despre cele patru societăți de asigurări menționate (din cîte știm sînt 15 societăți acreditate în țară) alese pe sprînceană, lăsăm cititorul să aprecieze. Noi credem că este vorba de o afacere. Pe ce comisioane, îl lăsăm pe d-l Țurlea să răspundă. „Curat reformă”, ar fi spus Ghiță Pristanda.
D-na ministru s-a răfuit cu medicii, acum se răfuiește cu spitalele. De la restructurarea personalului a trecut la restructurarea paturilor și la desființarea unor unități spitalicești din localități unde viața impusese înființarea lor. În țară vor dispărea peste 8400 de paturi și cîteva zeci de spitale. Ce înseamna aceasta? Automat, restructurarea de posturi de medici, personal sanitar mediu și personal auxiliar. România, care stă prost în ce privește raportul număr locuitor și număr de medici, unde spitalele, cîte are, sînt ticsite de pacienți, care stau cîte doi și chiar cîte trei în pat, a reduce numărul spitalelor și al paturilor nu poate însemna decît o crimă premeditată. Care vor fi victimele? În primul rînd bătrînii, pentru că paturile spitalelor sînt populate cu bolnavi, în marea lor majoritate bătrîni. Medicamente compensate și gratuite, nu, analize gratuite, nu, paturi în spitale, nu, medici tot mai puțini. Altă soluție în chestiune nu vedem decît ca d-na ministru Bartoș și d-l președinte Țurlea să propună la restructurarea celor peste 8400 de paturi și restructurarea a măcar două confortabile fotolii. Reforma ar da rezultate și societățile de asigurare ar prospera de pe urma polițelor pentru „mal praxis”managerial.
Lasă un răspuns